”Parinții permisivi din Suedia au dat naștere unei generații de monștri?”, se întreabă Judith Woods într-un articol cu același titlu publicat în The Telegraph, care pune în discuție efectele modelului scandinav de a-ți crește copilul. Stilul permisiv de a fi părinte creează o generație de tineri adulți fără empatie socială, care, după o copilărie de răsfăț, sfârșesc prin a fi dezamăgiți în viață, susține psihiatrul suedez David Eberhard, tatăl a 6 copii. Potrivit acestuia, ”a-i spune NU unui copil nu este același lucru cu a bate un copil”.

Eberhard afirmă: ”Traim în epocă copiilor desfrânați și needucați, iar părinții preferă să nu intervină în proces. Atunci când cineve încearcă să le îndeplinească funcția de părinte sau îi critică copiii pentru o conduită inadecvată sau necorespunzătoare mediului sau ocaziei, aceștia devin extrem de frustrați. Anterior, societatea noastră a fost o societate a adulților. Au existat aceleași valori în ceea ce privește problemele de educație. În cazul în care copilul a avut un comportament necuviincios, oricine putea să se apropie și să-i facă observație cu spusele ”Nu e frumos cum te porți, termina”. O astfel de coerentă nu mai există astăzi. Noi, adulții, nu suntem acum responsabili unul pentru celălalt, dar numai pentru copiii nostri”.

În noua sa carte ”Copiii la putere”, psihiatrul suedez scrie despre educația liberală ca o metodă care renunță la constrângeri și pedepse și susține că vinovați sunt părinții care nu se comportă ca adulți responsabili. Aceștia consideră că trebuie să devină cei mai buni prieteni ai copiilor: coboară la nivelul lor și nu îndrăznesc să le contrazică și să stabilească anumite limite. Părinții nu mai decid nimic și doresc să fie la fel de cool și rebeli ca și odrasla lor. Acum societatea noastră e compusă în întregime din adolescenți.

Psihiatrul susține că acest stil de a-ți lăsa copilul să fie șeful a eșuat; ca dovezi, el arată către prăbușirea disciplinei în școli și a calității actului educațional, dar și spre creșterea îngrijorătoare a tentativelor de sinucidere în rândul adolescenților.

Eberhard avertizează însă că problemele sociale sunt în creștere în școlile din Suedia, unde elevii refuză în mod obișnuit să urmeze instrucțiunile profesorilor, iar problemele continuă în ceea ce el numește o viață adultă neîmplinită. Potrivit acestuia, ”asteptarile lor (copiilor) sunt prea mari și viață e prea dură pentru ei. O vedem în tulburările de anxietate și de automutilare, care au crescut în mod dramatic”.

”Tinerii din Suedia tind să fie foarte dezamăgiți în viață, mai ales în jurul vârstei de 20 de ani”, susține Eberhard, care precizează că deși se înregistrează o scădere a sinuciderilor, “exista o creștere uriașa a tentativelor de sinucidere, mai ales în rândul fețelor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani”. Sursa:uti24.ro