Posturile pentru psihologii sau consilierii şcolari au început sã fie introduse în unitãţile de învãţãmînt la cîţiva ani dupã revoluţia din decembrie 1989, însã au devenit cãutate de specialişti abia din 2003. Deşi în judeţul Constanţa numãrul unitãţilor de învãţãmînt depãşeşte cifra de 500, cel al personalului specializat sã lucreze şi sã consilieze elevii este de numai 63. O simplã paritate aratã cã unui psiholog îi sînt repartizate aprox. 10 unitãţi de învãţãmînt, iar aceasta ar fi una dintre explicaţiile rezultatului studiului „Violenţa în şcoalã“, realizat de organizaţia UNICEF în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi dat publicitãţii în urmã cu douã zile. În urma efectuãrii studiului s-a ajuns la concluzia cã fenomenul violenţei şcolare a atins cote alarmante în România, iar în topul cazurilor de violenţã publicate de mass-media se aflã judeţul Constanţa. Autorii studiului spun cã 75% din unitãţile de învãţãmînt se confruntă cu fenomenul violenţei, cele mai grave forme constatate fiind: consumul de droguri, apartenenţa la bande de cartier, comiterea de furturi şi acte de vandalism, consumul de bãuturi alcoolice, agresiunea fizicã sau sexualã. Alarmant este cã numãrul cazurilor de violenţã şcolarã creşte de la an la an şi, mai mult, capãtã forme din ce în ce mai grave. Totodatã, potrivit aceluiaşi studiu, în una din patru unitãţi şcolare, dascãlii sînt victime ale violenţei elevilor, ale cãrei forme ajung de la chiulul de la cursuri, pînã la agresiunea verbalã, nonverbalã şi fizicã.

Directorul Centrului Judeţean de Asistenţã Psihopedagogicã, Mircea Apostol, spune cã deşi sînt foarte puţini la numãr, psihologii încearcã sã acopere pe cît posibil toate unitãţile de învãţãmînt. „În mod normal, un psiholog are o normã didacticã de 800 elevi sau 400 preşcolari, însã pentru a acoperi tot judeţul, cu toţii avem douã norme şi jumãtate. Fiecare dintre noi avem 40 de ore sãptãmînal, dintre care 18 ore sînt alocate activitãţilor directe şi restul, celor indirecte“, a declarat Mircea Apostol. Pentru cã lucreazã cu un numãr foarte mare de copii, psihologii preferã activitãţile directe la clasã. „Se apeleazã la ore demonstrative gen dirigenţie, prin care se încearcã o consiliere şi orientare şcolarã a elevului. Ulterior, dacã acesta doreşte, se adreseazã psihologului la cabinetul acestuia din cadrul şcolii în care învaţã. Avînd în vedere numãrul mare de subiecţi cu care lucrãm, situaţia este sumbrã, dar noi ne strãduim sã ne facem bine treaba“, a spus Mircea Apostol. El a recunoscut cã adolescenţii de astãzi au un grad foarte mare de teribilism în ei, cã urmãresc cu multã atenţie modelele agresorilor prezentate în mass-media şi ulterior încearcã sã le imite, fãrã a avea însã un discernãmînt asupra consecinţelor faptelor lor. Apostol a subliniat şi importanţa implicaţiei pãrinţilor în educaţia şi conduita adoptatã de elevi. „Copilul stã la şcoalã doar cîteva ore, iar ceea ce se lucreazã cu el se poate vicia foarte uşor acasã sau în mediul pe care acesta îl frecventeazã. Este drept cã, uneori, cadrele didactice manifestã un nivel ridicat de stres şi obosealã şi nu-i mai trateazã pe elevi specific vîrstei fiecãruia, fapt ce duce la o rãzvrãtire din partea adolescentului, însã pãrinţii nu trebuie sã-i susţinã în aceastã atitudine, ci sã încerce sã le-o demonteze“, a subliniat Apostol. Abordînd cazul agresiunii petrecute în urmã cu douã sãptãmîni la Colegiul „Ion Bãnescu“ din Mangalia, directorul Centrului de Asistenţã Psihopedagogicã a spus cã, la momentul respectiv, psihologul nu se afla în unitate, fiind în concediu. „Şi dacã ar fi fost în activitate e greu de spus dacã evenimentul ar fi fost evitat, deoarece psihologul nu poate fi peste tot în acelaşi timp, ca sã contracareze evenimentele negative“, a spus Mircea Apostol.