Consumul anual de cafea din România este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, sub nivelul altor state din Uniunea Europeană, cum ar fi Bulgaria, unde este de 3,26 kilograme, sau Ungaria, cu 3,54 kilograme. Situaţia aceasta se înregistrează pe fondul preţului ridicat al cafelei şi al lipsei de informare cu privire la beneficiile acestui produs. Potrivit Asociaţiei Române a Cafelei (ARC), care citează datele Organizaţiei Internaţionale a Cafelei, în Austria, consumul anual de cafea este de aproape 4,5 kilograme pe cap de locuitor, în Germania de 6,64 kilograme, iar în Polonia de peste 3 kilograme. Deşi consumul din România este mult mai redus decît în alte state europene, nivelul va creşte, impulsionat şi de majorarea numărului de cafenele de pe piaţa internă. „Creşterea numărului de cafenele face consumatorul să fie mai conştient de oferta de cafea şi să încerce, să experimenteze. După ce a băut cafea într-un local, va încerca să reproducă experienţa şi acasă, ceea ce determină o creştere a consumului”, a afirmat Roger Cook, directorul Centrului de Informare despre Ştiinţa Cafelei, cu sediul la Londra.

Schimbarea obiceiurilor de consum şi creşterea veniturilor vor contribui, de asemenea, la alinierea României la nivelul mediu al consumui de cafea din UE. „Pentru creşterea consumului este nevoie şi de o schimbare a obiceiurilor consumatorilor. În perioada comunistă, cafeaua nu era un produs de lux, ci mai degrabă un produs mistic, ceea ce s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Sîntem încrezători că nivelul de consum va creşte. Avem exemplul Portugaliei şi Spaniei, care, la ieşirea din totalitarism, aveau un nivel similar cu cel de acum din România, care apoi s-a dublat\", a declarat Gabriel Sidere, secretarul general al ARC. În România, cea mai mare pondere în consumul de cafea îl ocupă cafeaua prăjită şi măcinată, însă specialităţile şi cafeaua solubilă au înregistrat, de asemenea, creşteri în ultimii ani. În ceea ce priveşte preţul cafelei, acesta este influenţat de creşterea costurilor cu materia primă la nivel mondial. „În ultimii ani, s-a înregistrat o creştere substanţială a preţului cafelei, ca materie primă, ceea ce a determinat variaţii semnificative, în sensul creşterii preţului produsului la raft. În Suedia, de exemplu, preţul a crescut cu 23,7%, iar în Spania, cu 18,31% în 2006, comparativ cu 2005. În România, din cauza reducerii accizelor, creşterea a putut fi compensată întrucîtva”, a mai arătat Sidere.