● Dezastre ce pot fi evitate ● Criza economică şi temerile suscitate de orice catastrofe natuale determină pe mulţi să caută tot felul de metode pentru a se feri de evenimentele negative. În “Mega Disasters”, în traducere “Mega-dezastre”, autorul Florin Diacu vorbeşte despre cum ar putea fi folosite ecuaţiile diferenţiale pentru a acoperi unele lacune ştiinţifice şi cum poate fi minimalizată incertitudinea din dinamicile neliniare (teoria haosului) pentru a anticipa dezastrul. Acesta trece în revistă mai multe catastrofe, de la coliziunile cosmice la crizele economice, şi tratează felul în care pot fi înţelese matematic. În domeniul matematicii celeste, Florin Diacu susţine dezvoltarea unor mijloace pentru devierea cursului asteroizilor care se apropie de Terra, aşa cum specialiştii ruşi par să fi reuşit să o facă. În cazul cutremului din Oceanul Indian din 2004, care a provocat tsunami-ul cu cele mai multe victime cunoscut vreodată, Florin Diacu crede că mai multe vieţi ar fi putut fi salvate atunci dacă ar fi existat un sistem rudimentar de avertizare asupra producerii cataclismului, prin calcularea evoluţiei înălţimii pe care urmau să o atingă valurile.

● Cunoştinţe extinse ● Cartea nu prezintă statistici care să fi prevestit recentul cutremur din Haiti, de săptămâna trecută, autorul considerând inutil în acest caz un sistem de avertizare în care să fie investite sute de milioane de dolari, pentru o ameninţare ipotetică, din moment ce în această ţară s-au produs seisme puternice în trecut, dar nu şi în ultimii 200 de ani. După cum notează Florin Diacu, cheltuielile pentru studierea plăcilor tectonice şi ingineria pe care o presupune acest lucru sunt împovărătoare. A durat 24 de ani, începând din 1970, pentru a fora 7,6 mile (12,23 km), aceasta fiind cea mai adâncă groapă săpată - Kola din nordul Rusiei. “Chiar dacă am putea merge mai în adâncime, doar forarea nu ar fi suficientă pentru a obţine imaginea completă a ceea ce se întâmplă sub picioarele noastre, ar fi mai degrabă ca încercarea de a evalua un os rupt cu un ac subţire şi lung”, susţine Florin Diacu. Chiar dacă Haiti s-ar fi mişcat înaintea producerii cutremurului, probabilitatea unui dezastru ar fi fost în continuare mică, numai 6% din trepidaţiile slabe sunt urmate de seisme puternice. În China, au fost 30 de alarme false între 1996 şi 1999, ceea ce a determinat Guvernul să decidă că aceste alarme, de fiecare dată când se mişcă pământul, sunt contraproductive. Astfel, reiese că, chiar şi atunci când sunt motive întemeiate pentru instituirea unui sistem de alertă, acest lucru rămâne la latitudinea autorităţilor locale. Chiar şi atunci când există un astfel de sistem care funcţionează bine, avertismentele trebuie comunicate populaţiei, ceea ce reprezintă adesea o misiune dificilă şi chiar şi atunci când sunt depistate locurile cele mai expuse riscurilor şi sunt concentrate acolo resursele ştiinţifice şi tehnice limitate, tot pot exista surprize. În loc să se confrunte cu aceste incertitudini şi să propună soluţii, autorul concluzionează că vom fi din ce în ce mai buni la măsurarea forţelor Pământului şi la avertizările privind momentele declanşării acestor evenimente şi, aşa cum GPS-ul a revoluţionat posibilităţile de a indica punctele de coliziune a plăcilor tectonice.

● Scurtă biografie ● Florin Diacu s-a născut la Sibiu, a absolvit Facultatea de Matematică din Bucureşti şi a părăsit România în 1988. A obţinut doctoratul, un an mai târziu, la Heidelberg, în Germania, cu o teză de mecanică cerească. S-a mutat în Canada, unde a lucrat mai întâi la Centrul de Cercetări Matematice din Montreal, după care a acceptat un post de profesor la Universitatea din Victoria, al cărei Institut Pacific de Ştiinţe Matematice l-a condus între 1999 şi 2003. A scris peste o sută de lucrări.