Prin poziția sa geostrategică, pământul dobrogean dintre Dunăre și Mare a fost, dintotdeauna, binecuvântat. Și grecii, și romanii i-au intuit imensul potențial și au ridicat aici, la malul Mării Negre sau pe malurile bătrânului Istros, Dunărea de azi, așezări fortificate trainice și înfloritoare. Așa se face că, pe acest pământ binecuvântat, s-a ridicat în cel de-al VII-lea secol î.Hr. prima colonie greacă de pe țărmul de vest al Mării Negre - Histria, care este cel mai vechi oraș de pe teritoriul României, cu o dezvoltare și o locuire neîntrerupte timp de 1.300 de ani. În 2014 se împlinesc 100 de ani de la primele investigații arheologice întreprinse aici de către marele istoric și arheolog Vasile Pârvan, care a mutat cercetările de la Ulmetum, pe care le inițiase în 1911, în favoarea Histriei.

Pentru a marca acest moment remarcabil din istoria sitului și pentru a cinsti memoria înaintașilor, arheologii de astăzi au deschis expoziția foto-documentară „Un secol de arheologie dobrogeană”. Vernisajul a avut loc, ieri, în sala „Vasile Canarache” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie (MINAC), acolo unde expoziția va rămâne deschisă până pe 20 august.

INTERES STRĂIN PENTRU RUINE „Interesul pentru ruinele, artefactele din Dobrogea este vechi, fiind consemnat în diverse documente, amintiri de călătorie, și aici aș dori să amintesc că, acum 300 de ani, un călător francez care trecea prin această zonă aprecia ruinele așezărilor Tomis și Callatis și, în același timp, căuta și desena în memoriul pe care l-a și publicat, deși nu s-a semnat, câteva medalii, le spune el, de fapt, monede grecești coloniale ale cetăților Tomis și Callatis”, a spus directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea, cel care a susținut vernisajul.

DESTINE ȘI DINASTII DE ARHEOLOGI Alături de cetatea-vedetă Histria, în expoziție se regăsesc alte cinci situri arheologice de prestigiu: Tropaeum Traiani (Adamclisi) - 123 de ani de la debutul săpăturilor, Capidava - 90 de ani de la primele cercetări, Ulmetum (Pantelimonul de Sus), Carsium (Hârșova) și Axiopolis (Cernavodă). Pe lângă imaginile-document care surprind stadii diferite ale săpăturilor, în expoziție se găsesc la loc de cinste portretele marilor arheologi români, deschizători de drumuri în domeniul săpăturilor arheologice, ale căror nume se leagă de siturile cercetate. Este vorba despre arheologi de renume, precum: Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, Emil Condurachi, Pamfil Polonic, Grigore Florescu, Adrian Rădulescu sau Alexandru Suceveanu, „patriarhul Histriei”, de la a cărui trecere în eternitate s-a împlinit, pe 24 mai, un an. „Sunt situri de o mare importanță pentru istoria României, unde au cercetat adevărate dinastii de cercetători. Și mă gândesc aici la Capidava, unde cercetările au fost începute în 1924, de Grigore Florescu, și au fost continuate după al Doilea Război Mondial, de Radu Florescu. De asemenea, la Adamclisi, partea a doua a cercetărilor, în anii '70, a fost realizată de Ion Barnea și continuată de Alexandru Barnea”, a mai spus dr. Gabriel Custurea.

La vernisaj a fost prezent și conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, de la Universitatea București, conducătorul științific al șantierului-școală Capidava, unde s-au format și continuă să se formeze generații întregi de arheologi. „Dobrogea este foarte bine conectată la fluxul științific internațional, prin publicații, prin faptul că descoperirile făcute aici și publicate în ultimii 100 de ani sunt cunoscute peste tot în lume”, a precizat conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș.

ISTORIE ÎN IMAGINI Fotografiile surprind momente din cursul îndelungatelor cercetări arheologice desfășurate în fiecare sit în parte, monumente scoase la lumină de-a lungul timpului, tehnici de restaurare și de conservare, tipuri de expunere a pieselor descoperite (în muzee de sit, expunere în aer liber), dar și oameni al căror destin s-a legat de aceste locuri.

Expoziția va rămâne deschisă în sala „Vasile Canarache” a MINAC până pe 20 august. În acest fel, turiștii vor afla mai multe despre istoria de veacuri a bătrânei Dobroge, iar constănțenii de toate vârstele vor putea să-și cunoască mai bine trecutul, pentru a-l putea respecta așa cum se cuvine.