Aproape un sfert din fondurile acordate României de către UE pentru diverse proiecte nu au fost încă justificate din cauza lucrărilor întîrziate, depăşirii termenului de depunere a documentelor necesare pentru sumele cheltuite şi necunoaşterii de către beneficiari a procedurilor privind finanţările externe. Ultimul raport anual publicat de Oficiul European de Luptă Antifraudă relevă că ţara noastră a justificat 72% din cheltuielile eligibile. Ministrul delegat pentru gestionarea fondurilor europene, Cristian David, a încercat să găsească scuze pentru această situaţie: "Diferenţa de 28% provine şi din cauza întîrzierii de execuţie a unor lucrări, cum ar fi cele de canalizare, sau din nedepunerea la timp a documentelor justificative pentru sumele folosite". El crede că lucrurile nu stau chiar atît de rău din moment ce România nu ocupă primul loc în ceea ce priveşte numărul fraudelor constatate în utilizarea fondurilor europene, ci se află pe o poziţie fruntaşă pentru numărul actelor de control efectuate în scopul prevenirii şi combaterii acestor nereguli. Într-un raport din luna martie al Departamentului pentru Luptă Antifraudă al Comisiei Europene se preciza că instituţia a deschis, în acest an, 51 de dosare privind eventuale fraude în utilizarea fondurilor europene, dintre care 43 de cazuri au fost finalizate, valoarea totală a contractelor de finanţare supuse controlului cifrîndu-se la circa o sută de milioane euro. În luna aprilie, Direcţia Naţională Anticorupţie avea în investigaţie un număr de 23 dosare penale privind modul în care au fost deturnate fonduri europene obţinute de instituţii din România pentru derularea unor programe PHARE, SAPARD şi ISPA.