• Vîrful îmbolnăvirilor de gripă nouă va fi în februarie-aprilie 2010

• Odată cu reluarea cursurilor, numărul de îmbolnăviri va creşte, ştiut fiind că orice gripă se transmite extrem de uşor în comunitate

• Institutul Cantacuzino va fabrica, pînă la sfîrşitul anului, cinci milioane de doze antigripale

• Virusul A/H1N1 s-a extins „cu o viteză fără precedent”, în cursul pandemiilor precedente fiind nevoie de peste şase luni ca virusurile gripale să se propage aşa cum a făcut A/H1N1 în mai puţin de şase săptămîni

• Pe fondul temerilor că noul vaccin nu a fost suficient testat şi că efectele, în special asupra copiilor, nu sînt cunoscute, autorităţile sanitare britanice au avertizat neurologii să fie în alertă la momentul declanşării campaniei de vaccinare împotriva gripei noi, amintind că un vaccin similar este suspectat că a provocat o boală neurologică rară şi decesul a 25 de pacienţi în SUA, în 1976

Un sfert din populaţia României este în pericol să se îmbolnăvească de gripă nouă, anunţă Geza Molnar, consilier al ministrului Sănătăţii pe probleme de epidemiologie. După experienţa anilor anteriori privind gripa sezonieră, vîrful cazurilor de îmbolnăviri este estimat să se înregistreze în perioada februarie-aprilie. Molnar a declarat, ieri, că, dacă gripa nouă A/H1N1 va continua să se extindă, atunci este posibil ca pînă la sfîrşitul sezonului epidemic, între 15 şi 25% din populaţia României, adică 3-4 milioane de persoane, să se îmbolnăvească. În prezent, gripa A/H1N1 a avut în România o singură sursă „din import”, cauzată de mobilitatea turistică. “În ultima perioadă, am avut o avalanşă de cazuri din cauza taberelor care au avut loc în străinătate. Ne aşteptăm ca numărul pacienţilor cu noua gripă să crească în continuare, întrucît este şi perioada concediilor pentru românii care lucrează în străinătate şi care se întorc în ţară”, a adăugat dr. Molnar. Mai mult, odată cu reluarea cursurilor, numărul de îmbolnăviri va creşte, ştiut fiind că, orice gripă se transmite uşor în comunitate, adică şcoli, univeristăţi, sau la serviciu, a afirmat el. Prognoze privind vîrful de îmbolnăviri în concordanţă cu Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) se anunţă în noiembrie-decembrie cînd, odată cu instalarea frigului şi a umezelii, începe să crească numărul cazurilor de îmbolnăvire prin gripă. Potrivit lui Molnar, incidenţa bolii în România este, în prezent, de 0,8 cazuri la suta de mii de locuitori. “Dacă pînă în luna decembrie vom avea sub 1.000 de cazuri, nu mă îngrijorează”, a mai precizat el. În urmă cu o lună, ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, anunţa că, dacă incidenţa cazurilor de gripă nouă va depăşi 1 la suta de mii de locuitori, se vor lua măsuri speciale de prevenire a răspîndirii virusului A/H1N1, luîndu-se în calcul şi închiderea şcolilor. Prin comparaţie, în Spania, incidenţa bolii este de 32,89 la suta de mii de locuitori, în Belgia, de 73, în Marea Britanie, de 48,2, iar în Franţa, de 37 la 100.000 de locuitori, potrivit AFP.

Opt centre santinelă pentru investigări epidemiologice

Investigarea epidemiologică sezonieră începe în septembrie, astfel că toţi şcolarii cu simptome de boală vor fi contrololaţi şi, totodată, va începe monitorizarea răspîndirii bolii intercomunitare, fiind vorba despre viroze şi gripe, a explicat consilierul ministerial. La rîndul său, directorul Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), dr. Adriana Pistol, a declarat, ieri, că aşa cum a evoluat pînă acum gripa A/H1N1, ea este mai uşoară decît gripa sezonieră în care au fost înregistrate sute de decese prin complicaţiile date de boală. „Singurele măsuri recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de autorităţile sanitare europene, dar şi de Ministerul Sănătăţii vizează respectarea normelor de igienă, precum şi izolarea bolnavilor la domiciliu”, a mai spus directorul CPCBT.

Din experienţa anilor anteriori, medicii ştiu că, fiind vorba despre o boală uşoară, părinţii vor fi tentaţi să trimită copiii la grădiniţă şi la şcoală, de aceea autorităţile europene poartă discuţii intense despre măsurile ce pot fi luate odată cu începerea şcolilor. “Pentru că boala prezintă o formă uşoară, orice bolnav va fi tentat să o trateze cu mai puţină atenţie, adică va merge la serviciu, iar copiii la şcoală. Noi recomandăm izolarea la domiciliu a celor bolnavi de gripă. Nu putem şti dacă boala va afecta sute sau mii de persoane, dar la începutul anului şcolar vom face, ca de obicei, triajul epidemiologic şi vom recomanda ca elevii bolnavi să stea acasă. Dar dacă se vor juca în faţa blocului sau vor merge la competiţii sportive sau spectacole, este cam la fel”, a adăugat medicul Adriana Pistol.

Cinci milioane de doze pentru România

Institutul Cantacuzino a primit de la institutul de profil din Marea Britanie două variante ale virusului gripal A/H1N1, instituţia urmînd să producă, pînă la sfîrşitul anului, cinci milioane de doze, pentru care Guvernul a alocat suma de 21 de milioane de lei. „Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino a primit de la institutul de profil din Marea Britanie două variante ale virusului gripal implicat în actuala pandemie şi, în momentul de faţă, se găseşte în etapa studiilor preclinice, urmînd ca, în perioada următoare, să desfăşoare activităţile specifice studiilor clinice şi, bineînţeles, controlul de calitate al acestui vaccin. Există, în acest sens, proceduri standard. Autorizarea punerii pe piaţă se va face conform procedurilor aprobate la nivel european”, a declarat Alexandru Rafila, consilierul ministrului Sănătăţii. Campania de vaccinare a populaţiei se va desfăşura concomitent cu finalizarea producţiei de vaccin şi în conformitate cu recomandările OMS şi ale ECDC, acoperind 20% din populaţie. Rafila a mai arătat că persoanele care urmeaza să fie vaccinate, vor fi ierarhizate în funcţie de riscul de a contracta boala, de a face complicaţii şi de a transmite boala mai departe (de exemplu, persoanele din serviciile medicale şi din alte servicii publice vor fi primele vizate, conform protocoalelor).

Cinci noi cazuri de gripă A/H1N1 în România, bilanţ total - 238

Numărul pacienţilor diagnosticaţi cu gripă nouă în România a ajuns la 238, de joi pînă vineri fiind confirmate cinci noi cazuri, potrivit ultimei centralizări a ECDC. În ultimele 24 de ore, cele mai multe noi cazuri de infectare cu virusul A/H1N1 din ţările UE au fost înregistrate în Olanda, 452, în timp ce în Marea Britanie, Grecia şi Germania au fost confirmate 433, 422 şi, respectiv 390 de cazuri noi. De la apariţia virusului, în Europa au fost depistate aproape 38.000 de cazuri şi au murit de gripă nouă 59 de persoane. Specialiştii estimează că, la toamnă, odată cu răcirea vremii, incidenţa bolii va creşte semnificativ. Amintim că noul virus a fost semnalat, pentru prima dată, la sfîrşitul lunii martie, în Mexic, iar OMS a decretat pandemie pe 11 iunie. Boala s-a extins „cu o viteză fără precedent”, potrivit OMS, care a subliniat că “în cursul pandemiilor precedente, a fost nevoie de peste şase luni ca virusurile gripale să se propage aşa cum a făcut A/H1N1 în mai puţin de şase săptămîni”.

Vaccinul împotriva gripei noi, suspectat că provoacă o boală neurologică rară

Autorităţile sanitare britanice au avertizat neurologii să fie în alertă la momentul declanşării campaniei de vaccinare împoriva gripei noi, amintind că un vaccin similar este suspectat că a provocat o boală neurologică rară şi decesul a 25 de pacienţi în SUA, în 1976. Avertismentul este conţinut într-o scrisoare a Health Protection Agency din Marea Britanie trimisă în 29 iulie unui număr de 600 de specialişti în neurologie. Scrisoarea avertizează că un vaccin similar împotriva gripei porcine, testat în 1976, în SUA, era asociat sindromului Guillain-Barre, boală ce atacă nervii periferici, provocînd paralizie şi incapacitatea de a respira şi putînd fi fatală. Preşedintele american de atunci, Gerald Ford, a aprobat vaccinarea în masă pentru că cercetătorii credeau că tulpina virusului gripei porcine aflate în circulaţie este similară celei a gripei spaniole din 1918-1919. În cîteva zile de la administrarea vaccinului, 500 de persoane s-au îmbolnăvit de sindromul Guillain-Barre, iar 25 au murit de insuficienţă respiratorie cauzată de paralizie severă. Doar o persoană a murit de gripă porcină. Riscul incidenţei bolii neurologice ar fi fost mărit de opt ori de vaccin. La acea dată, vaccinul a fost retras după zece săptămîni, cînd legătura cu sindromul neurologic a devenit clară, iar guvernul american a fost nevoit să plătească milioane de dolari celor afectaţi. Pînă la momentul sistării vaccinării, peste 40 de milioane de americani fuseseră imunizaţi. Scrisoarea intervine pe fondul temerilor deja existente că noul vaccin nu a fost suficient testat şi că efectele, în special asupra copiilor, nu sînt cunoscute. Vaccinul va fi administrat unui mare număr de oameni din toate ţările în toamna acestui an. În Marea Britanie, Unitatea de supraveghere neurologică, British Neurological Surveillance Unit (BNSU), a fost solicitată să monitorizeze îndeaproape numărul de cazuri de sindrom Guillain-Barre, după începerea campaniei de vaccinare. Deşi noul virus al gripei porcine şi, deci, şi vaccinul, este diferit de cel din 1976, temerile că acesta ar provoca sindromul, rămîn.