Adolescenţii, viitorii adulţi ai României, se confruntă cu numeroase probleme, unele dintre ele părînd fără soluţie pentru o parte dintre ei. Fie pentru că nu au un prieten(ă), fie pentru că nu au haine din cele mai moderne şi un telefon mobil desprins din ultimele cataloage sau din cauza neînţelegerilor cu părinţii, unii adolescenţi se gîndesc cel puţin o dată la sinucidere, iar o parte dintre ei chiar încearcă să-şi ia viaţa. Psihologii au ajuns la concluzia că 25% din tentativele de sinucidere din judeţul Constanţa aparţin adolescenţilor cu vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani. De asemenea, îngrijorător este şi faptul că, la Constanţa, 8,2% din elevii claselor VI-VII au ideaţie suicidală, iar numărul cel mai mare de copii care au astfel de gînduri învaţă în şcolile profesionale. "Din păcate, copiii şi adolescenţii se confruntă cu numeroase probleme, nefiind ajutaţi nici de părinţi, nici de profesori. Trebuie să recunoaştem că în şcolile româneşti nu există psihologi şi profesorii sînt mult mai interesaţi de felul în care se prezintă elevii la orele de curs, decît să înţeleagă care sînt problemele care macină un adolescent", a declarat medicul primar neuropsihiatru, dr. Mihaela Mătărîngă.

Depresia se transmite de la mamă la făt

Despre importanţa medicului psihiatru şi modalitatea în care poate ajuta acesta un adolescent cu probleme s-a discutat în cadrul celui de al VII-lea Congres al Societăţii de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România. "Un copil a cărui mamă este depresivă, va suferi şi el la rîndul lui de depresie şi dacă nu este depistat la timp şi ajutat, va avea deviaţii comportamentale. Este posibil să devină violent, reacţionează diferit de ceilalaţi copii, ajunge dependent de droguri sau de alcool. La fel se întîmplă şi în cazul copiilor maltrataţi, care este posibil să aibă acelaşi comportament ca şi cei care l-au agresat", a declarat preşedintele SNPCAR, prof. univ. dr. Mircea Tiberiu. Specialiştii prezenţi la congresul care a avut loc la Neptun susţin că părinţii consideră că dacă apelează la ajutorul unui psihiatru, acest lucru presupune că fiul sau fiica lor are o boală psihică.

Adolescenţii - depresivi din cauza schimbărilor sociale

Unii adulţi sînt de părere că un adolescent nu are probleme, deoarece nu are niciun fel de griji, însă medicii psihiatri cred că depresiile pot fi determinate de schimbările sociale. "Am făcut un studiu la cîteva dintre instituţiile şcolare din Constanţa şi am constatat că foarte mulţi adolescenţi se gîndesc să îşi pună capăt zilelor. Cei care au probleme financiare se simt excluşi pentru că nu au bani, nu au haine şi telefoane mobile, iar cei care au situaţie financiară bună, nu au parte de grija părinţilor. De asemenea, un factor care contribuie la starea lor psihică negativă, este imposibilitatea unui dialog cu profesorii. Am rugat diriginţii să completeze nişte teste despre cum îi ajută pe elevii care au gînduri suicidale şi 86% din dascăli au refuzat să facă acest lucru. Mai grav este că un număr foarte mare de părinţi nu cred că problemele copiilor lor sînt reale şi le tratează superficial", a declarat dr. Mătărîngă.

Rolul psihiatrilor, neînţeles de părinţi

Psihiatrii prezenţi la congresul de la Neptun au ajuns la concluzia că ideea sinuciderii este obsesivă la copiii de 13 şi 17 ani, perioada în care aceştia au cea mai mare nevoie de ajutor. "Ar fi bine dacă oamenii ar înţelege că psihiatrii şi psihologii ajută, nu dau medicamente şi tratează oamenii nebuni. Din păcate, adulţii sînt reticenţi la ajutorul nostru, nu copiii, care îşi deschid inima imediat", a completat prof. univ. dr. Mircea Tiberiu. Congresul SNPCAR durează pînă duminică şi participanţii vor putea asista la lansări de carte şi vor dezbate diferite teme printre care se numără bolile neuromusculare, tulburările depresive la copil şi adolescent şi tratamente pentru noile forme de epilepsie.