Cercetări despre cât de alunecoase sunt cojile de banane, despre capacitatea pastramei de porc de a opri sângerările nazale şi despre reacţiile renilor la vederea unui om deghizat în urs polar se număra printre câştigătorii premiilor Ig Nobel 2014, o alternativă amuzantă la adevăratele premii Nobel. Premiile Ig Nobel, aflate la cea de-a 24-a ediţie, sărbătoresc neobişnuitul, onorează imaginaţia şi stimulează interesul oamenilor în ceea ce priveşte ştiinţa, medicina şi tehnologia, potrivit revistei de umor Annals of Improbable Research (Analele Cercetărilor Improbabile, n.r.), care sponsorizează aceste trofee împreună cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association şi Harvard-Radcliffe Society of Physics Students. Aceste distincţii acordate joi, la Boston, sunt o alternativă amuzantă şi mai puţin serioasă la adevăratele premii Nobel, care vor fi decernate în luna octombrie, transmite Reuters. Dintre cele zece distincţii acordate, patru au mers către cercetători care au demonstrat un interes deosebit pentru mâncare. O echipă de experţi japonezi a primit premiul Ig Nobel pentru Fizică, de exemplu, pentru descrierea pericolelor mersului pe coji de banană, în lucrarea "Frictional Coefficient under Banana Skin" ("Coeficientul de frecare sub coaja de banană", n.r.). Alte echipe au fost premiate pentru studierea a ceea ce se întâmplă în creierul oamenilor care văd chipul lui Iisus pe feliile de pâine prăjită, altele pentru că au cercetat cum pot fi folosite fecalele de bebeluş la producerea de cârnaţi fermentaţi, în timp ce unii cercetători au fost distinşi pentru că au analizat cum pot fi îndesate în nas bucăţi de pastramă de porc pentru a opri sângerările abundente. Premii IgNobel din acest an au fost oferite şi cercetătorilor care au măsurat durerea relativă resimţită de oamenii care se uită la un tablou urât, celor care au studiat dacă nu cumva deţinerea unei pisici ridică probleme de sănătate mentală, dar şi unor cercetători interesaţi dacă oamenii care se culcă noaptea tărziu nu sunt mai înclinaţi spre a deveni psihopaţi. Ceremonia de premiere a avut loc joi, la Universitatea Harvard din Cambridge, statul american Massachusetts, iar distincţiile au fost înmânate de premianţii de anul trecut. Festivitatea a inclus o mini-operă în trei acte despre oamenii care încetează să mai mănânce şi se hrănesc exclusiv cu pilule, spectacolul fiind inspirat de dieta bogată în pastile a şefului inginerilor de la Google, Ray Kurzweil. Unul dintre studiile favorite ale lui Marc Abrahams, editorul Annals of Improbable Research şi cel care a inventat premiile Ig Nobel, a fost o lucrare a unor cercetători norvegieni şi germani care au testat reacţiile renilor la vederea oamenilor îmbrăcaţi în costume de urs polar. "Nu am întâlnit niciodată, în viaţa mea, pe cineva care să se degizeze în urs polar pentru a speria un ren", a spus Abrahams. Printre câştigători se mai numără experţi din Cehia, Germani şi Zambia, potrivit cărora câinii preferă să îşi alinieze corpul pe axa nord-sud, urmând câmpul magnetic al Terrei, atunci când defechează. Câştigător a fost şi Institutul Italian de Statistică pentru performanţa de a creşte oficial mărimea economiei italiene incluzând şi veniturile din prostituţie, traficul de droguri, contrabandă şi alte infracţiuni.

Lista completă a câştigătorilor:

Premiul pentru fizică a fost acordat cercetătorilor japonezi Kiyoshi Mabuchi, Kensei Tanaka, Daichi Uchijima şi Rina Sakai pentru măsurarea frecării dintre pantofi şi coaja de banană. Premiul pentru neuroştiinţe a fost acordat cercetătorilor din China şi Canada Jiangang Liu, Jun Li, Lu Feng, Ling Li, Jie Tian şi Kang Lee, pentru încercarea de a înţelege ce se întâmplă în creierul oamenilor care văd chipul lui Iisus pe felii de pâine prăjită. Premiul pentru psihologie a fost primit de o echipă de cercetători din Australia, Marea Britanie şi Statele Unite, Peter K. Jonason, Amy Jones şi Minna Lyons, pentru adunarea de dovezi potrivit cărora oamenii care stau de obicei treji până târziu sunt, de obicei, mai narcisişti, manipulatori şi psihotici decât oamenii care se trezesc dis-de-dimineaţă. Premiul pentru sănătate publică a fost acordat unor cehi, japonezi, americani şi indieni, Jaroslav Flegr, Jan Havlíček, Jitka Hanušova-Lindova, David Hanauer, Naren Ramakrishnan şi Lisa Seyfried, care au cercetat dacă nu cumva este periculos din punct de vedere al sănătăţii mentale ca oamenii să deţină pisici. Premiul pentru biologie a fost decernat unor experţi din Cehia, Zambia şi Germania, Vlastimil Hart, Petra Nováková, Erich Pascal Malkemper, Sabine Begall, Vladimír Hanzal, Miloš Ježek, Tomáš Kušta, Veronika Němcová, Jana Adámková, Kateřina Benediktová, Jaroslav Červený şi Hynek Burda, care au descris cu precizie cum câinii preferă să se alinieze cu corpul pe axa nord-sud atunci când defechează. Premiul pentru artă a fost câştigat de o echipă de italieni, Marina de Tommaso, Michele Sardaro şi Paolo Livrea, care au măsurat durerea relativă simţită de oameni care privesc un tablou urât, în locul unuia frumos, în timp ce sunt arşi pe mână cu un laser puternic. Premiul pentru economie a mers la ISTAT, Institutul Italian pentru Statistică, pentru performanţa de a creşte oficial mărimea economiei italiene incluzând şi veniturile din prostituţie, traficul de droguri, contrabandă şi alte infracţiuni. Premiul pentru medicină a fost acordat unei echipe de indieni şi americani, Ian Humphreys, Sonal Saraiya, Walter Belenky şi James Dworkin, care au tratat sângerările nazale incontrolabile cu bucăţi de carne de porc îndesate în nas. Premiul pentru ştiinţe arctice a mers către o echipă norvegiano-germană, Eigil Reimers şi Sindre Eftestøl, care a testat reacţiile renilor la vederea unui om îmbrăcat în urs polar. Premiul pentru nutriţie a mers în Spania, unde Raquel Rubio, Anna Jofré, Belén Martín, Teresa Aymerich şi Margarita Garriga au efectuat un studiu privind folosirea bacteriilor din fecalele de bebeluş în procesul de fermentare pentru producerea unei varietăţi de cărnaţi. În ultimii ani, premiile Ig Nobel au recompensat studii referitoare la impactul muzicii country asupra suicidului, cercetări privind capacităţile spermicide ale băuturilor de tipul cola, despre utilizarea magneţilor pentru a face broaştele să leviteze, precum şi studii referitoare la efectul berii, al usturoiului şi al friştii asupra apetitului lipitorilor, despre diferenţele dintre salturile puricilor care trăiesc pe câini şi cele ale celor care trăiesc pe pisici, despre cum oamenii cu cât beau mai mult, cu atât se simt mai frumoşi sau despre probabilitatea ca cu cât o vacă stă culcată mai mult, cu atât sunt mai multe şanse să se ridice mai devreme. Anul trecut, premiul Ig Nobel pentru ingineria de siguranţă a revenit americanului Gustano Pizzo, pentru inventarea unui sistem electromecanic de capturare a teroriştilor care deturnează avioane. Sistemul îl aruncă pe terorist printr-o trapă, îl leagă şi îl bagă într-un balot şi apoi îl aruncă din avion printr-o uşă specială, prin care acesta este paraşutat într-o zonă în care va fi arestat de poliţiştii care îl aşteaptă la sol. Discursurile premianţilor sunt limitate la un minut. Dacă aceştia depăşesc timpul alocat, o fetiţă în vârstă de opt ani, care îndeplineşte rolul de maestru de ceremonii, se apropie de invitat şi-i şopteşte: "Opreşte-te, te rog, pentru că mă plictisesc".