Un singur trabuc poate conţine la fel de multă nicotină cât cea dintr-un pachet de ţigări şi poate cauza aceeaşi dependenţă, arată un studiu întocmit în cadrul Programului Naţional Stop Fumat. Trabucul cauzează dependenţă la fel ca ţigara, riscul fumatului pasiv de trabuc fiind la fel de mare. De asemenea, riscul îmbolnăvirii din cauza fumatului de trabuc este direct proporţional cu numărul de trabucuri fumate. În plus, fumul de trabuc cauzează afecţiuni precum cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gâtului), de laringe, de esofag şi de plămâni, potrivit aceluiaşi studiu. Trabucul diferă ca mărime de ţigară, însă, în comparaţie cu fumul de ţigară, cel de trabuc nu este, de regulă, inhalat. Ţigaretele pot avea mărimi diferite şi conţin, de obicei, mai puţin de 1 gram de tutun fiecare. Pentru a fuma o ţigară ai nevoie de cel mult 10 minute. Trabucul, în schimb, necesită un timp mai îndelungat pentru a-l fuma şi poate conţine între 1 şi 20 de grame de tutun. \"Trabucul este cel puţin la fel de dăunător ca ţigara: are în compoziţie aceleaşi substanţe nocive provenite din frunza de tutun, creează dependenţă cronică, iar, pentru că fumul nu este tras în plămâni, induce senzaţia că nu ar fi dăunător. Mai mult, trabucul a fost mult timp asociat cu ideea de prestanţă, maturitate şi chiar a fi un aristocrat. Au contribuit la formarea acestei percepţii filmele, reclamele, mass-media. Astfel că a devenit un obicei atrăgător inclusiv pentru adolescenţii aflaţi la vârsta căutării identităţii personale şi animaţi de atribute precum: curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi diferit, de a fi la modă, de a imita adulţii: părinte, frate mai mare, actor îndrăgit, personalitate publică\", a declarat medicul Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat. În ceea ce-i priveşte pe adolesecenţi, numărul celor care fumează trabuc a crescut semnificativ în ultimii ani, iar unii adolescenţi băieţi preferă trabucul în detrimentul ţigării în multe ţări. În România, peste 20% din adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează zilnic, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Acelaşi raport arată că probabilitatea ca un tânăr să moară înainte de implinirea vârstei de 60 de ani e de 107 la 1.000. Specialiştii arată că abordarea adolescenţilor fumători este o problemă delicată, care trebuie să ţină cont de specificul transformărilor ce ţin de vârstă, dar şi de structura personalităţii fiecărui tânăr. La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum atitudinea, normele sociale, presiunea socială şi propriile convingeri. Mai mult, presiunea mediatică poate fi, la rândul ei, determinantă.

Un studiu realizat în Germania, care a urmărit pe o perioadă de 5 ani rolul publicităţii asupra iniţierii fumatului la tineri, a constatat creşterea incidenţei fumatului, cu predilecţie, în rândul tinerelor fete, la sfârşitul acestui interval, cu 62%. Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabilă indusă de reclamele la anumite mărci de ţigarete. Totodată, gradul de imitare a comportamentului unei personalităţi este direct proporţional cu gradul de apreciere a unui tânăr faţă de acea personalitate publică. Fumatul de trabuc se asociază astfel cu ideea de \"a fi cool\" şi creează impresia că cine fumează trabuc este \"diferit\". Dependenţa de nicotină este o boală cronică şi, ca orice boală, cere un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate, aceştia putând afla informaţii de pe site-ul www.stopfumat.eu sau utilizând linia telefonică gratuită 0800878673 sau la 021 3356920.

Programul aparţine Ministerului Sănătăţii şi a fost creat în urmă cu patru ani, fiind coordonat de Institutul de Pneumologie \"Marius Nasta\".