Cercetătorii americani au reuşit să producă în laborator nişte anticorpi umani capabili să anihileze mai multe tipuri de rădăcini virale, inclusiv pe cea a virusului letal al gripei aviare - H5N1 - şi pe cea a gripei spaniole, care a făcut milioane de victime în 1918. Cercetătorii au descoperit, în urma testelor efectuate pe şoareci, că aceşti anticorpi se ataşează pe o anumită secvenţă moleculară din interiorul virusului gripal, sabotînd astfel capacitatea agenţilor patogeni de a se infiltra în celulele pe care urmează să le contamineze. Deoarece această secvenţă moleculară, denumită de specialişti ”călcîiul lui Ahile al virusurilor”, este stabilă din punct de vedere genetic şi a rezistat diverselor mutaţii apărute de-a lungul timpului, anticorpii sînt eficienţi împotriva mai multor tipuri de rădăcini virale. ”Această descoperire reprezintă o promisiune pentru dezvoltarea în viitor a unor medicamente capabile să trateze şi să prevină rădăcinile virale sezoniere şi pandemice”, a declarat Anthony Fauci, directorul National Institute of Allergy and Infectious Diseases, finanţatorul acestui studiu. Testele clinice pe oameni vor putea începe peste cîţiva ani, au declarat cercetătorii.

Gripele sezoniere ucid peste 250.000 de persoane în fiecare an, iar pandemiile de gripă, care apar odată cu dezvoltarea unei rădăcini virale mortale, ce anihilează sistemul imunitar al oamenilor, rămîn în continuare o ameninţare reală pentru umanitate. Vaccinurile pot constitui o măsură de protecţie împotriva gripei, dar chiar şi virusurile sezoniere evoluează foarte rapid, iar tratamentele trebuie înnoite în fiecare an. Chiar şi în aceste condiţii, ele nu sînt întotdeauna eficiente. O echipă de specialişti condusă de Wayne Marasco, profesor la Harvard Medical School, a scanat în laborator zeci de miliarde de anticorpi mononucleici. Anticorpii, produşi de celulele albe ale sistemului imunitar, sînt proteine extrem de specializate, care caută şi se conectează la anumite molecule mai mari, denumite antigeni, aflate la suprafaţa bacteriilor sau virusurilor ce au pătruns în organism. Odată conectaţi, anticorpii joacă rolul de far semnalizator pentru celulele sistemului imunitar, care încep să atace agenţii patogeni. Deşi mai rar, anticorpii pot uneori să dezactiveze singuri anumiţi agenţi patogeni. Anticorpii mononucleici au fost obţinuţi în laborator dintr-o singură celulă-mamă, folosind o tehnică concepută în urmă cu mai bine de 30 de ani. În tratamentul împotriva cancerului, anticorpii ajută sistemul imunitar să atace ţintele corecte, reprezentate de celulele tumorale din organism. Marasco a folosit zece din aceşti anticorpi artificiali pentru a ataca virusul gripei aviare, H5N1, potrivit acestui studiu, publicat în revista ”Nature Structural and Molecular Biology”. În testele efectuate pe şoareci, specialiştii au descoperit că trei dintre aceşti anticorpi mononucleici au neutralizat 10 din cele 16 rădăcini virale cunoscute, de tip A, inclusiv pe cea a virusului H5N1. Pînă în prezent, doar persoanele aflate în contact foarte strîns cu bolnavi s-au infectat cu această rădăcină virală mortală H5N1. Specialiştii se tem, însă, că o viitoare mutaţie ar putea să sară de la o specie la alta şi să devină uşor transmisibilă în rîndul oamenilor.

Testele de laborator au avut rezultate încurajatoare, mai ales că un anumit tip de anticorpi a anihilat mai multe rădăcini virale, prin forţe proprii, fără să mai fie nevoit să solicite ajutor din partea celulelor sistemului imunitar. Pentru a afla cum a fost posibil acest lucru, Marasco a colaborat cu cercetătorii de la Infectious and Inflammatory Disease Center din La Jolla (California), pentru a analiza structura moleculară a acestui anticorp. Ei au descoperit că prin intermediul unei proteine denumită hemaglutină (HA), aflată la suprafaţa virusului, anticorpii creaţi în laborator au distrus capacitatea agentului patogen de a-şi schimba forma pentru a intra în interiorul celulelor din organism.