Armenia a comemorat, vineri, o sută de ani de la masacrarea unui milion și jumătate de armeni în perioada Imperiului Otoman (1915), în prezența președinților Rusiei, Vladimir Putin și Franței, Francois Hollande. Ceremonia a avut loc la complexul memorial Tsitsernakaberd, situat pe o colină de la periferia Erevanului, unde mai întâi oficialități, iar apoi zeci de mii de armeni din întreaga lume au adus un omagiu victimelor.

Monumentul de la complexul memorial Tsitsernakaberd include o flacără veșnică în memoria armenilor care au pierit în timpul masacrului și al deportărilor, în ceea ce Papa Francisc a definit recent ca fiind ”primul genocid al secolului XX”, într-o declarație care a provocat furia Turciei. Situl include și un muzeu cu fotografii făcute cu o sută de ani în urmă de germanul Armin Vegner, martor excepțional al tragediei pe timpul când servea ca soldat și medic în Siria și Mesopotamia, în timpul Primului Război Mondial. Potrivit tradiției, orice președinte care vizitează memorialul genocidului armean ar trebui să planteze un copac în memoria victimelor. La ceremonie au participat reprezentanți ai guvernelor din țări precum SUA, Rusia, Germania și Argentina. Victimele au fost canonizate joi, în cadrul unei ceremonii solemne în care au fost proclamate martiri ai Bisericii Armene Apostolice, cea mai veche biserică din lume.

Germania a recunoscut, joi seară, pentru prima dată, genocidul armean, prin vocea președintelui său, Joachim Gauck, care a subliniat ”co-responsabilitatea germană în această crimă”. Gauck a participat la o ceremonie religioasă la Berlin, în ajunul manifestărilor oficiale de la Erevan cu ocazia centenarului masacrului comis de turcii otomani în perioada 1915 - 1917.

Președintele Armeniei, Serge Sarkissian, a lansat, săptămâna aceasta, un apel către omologul său turc, Recep Erdogan, să profite de această dată simbolică pentru a normaliza relațiile dintre cele două țări, adică recunoașterea genocidului și deschiderea frontierei comune. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat tragedia armeană drept ”una dintre cele mai teribile și dramatice în istoria omenirii” și a subliniat că ”exterminarea etnică nu are justificare”. Pentru armeni, data de 24 aprilie 1915 marchează începerea arestărilor și deportărilor masive care au costat viața a circa un milion și jumătate dintre ei, în cadrul unei campanii de eliminare sistematică. Turcia respinge însă categoric termenul de genocid, recunoscut de numeroase țări, și-i denunță pe toți cei care-l folosesc, evocând, în schimb, ”masacre reciproce în ultimii ani ai unui imperiu pe cale de prăbușire”.