Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” comemorează, în această lună, un veac de la trecerea în nefiinţă a uneia dintre cele mai ilustre figuri ale arheologiei româneşti, Grigore G. Tocilescu. Marele istoric, arheolog şi folclorist s-a născut la 26 octombrie 1850, la Prahova şi a încetat din viaţă la 18 septembrie 1909, la Bucureşti. După terminarea şcolii primare şi a gimnaziului la Ploieşti, Tocilescu studiază la Bucureşti, unde termină Liceul „Sfîntul Sava”, urmînd studiile superioare la Praga şi Viena. Doctor în filosofie şi licenţiat în drept, Tocilescu a revenit în ţară, în 1881, obţinînd postul de profesor de istorie antică şi de epigrafie la Universitatea din Bucureşti.

În timpul directoratului său la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti - prestigioasa sa activitate s-a desfăşurat în perioada 1881-1909 - patrimoniul muzeului, care se afla numai în două săli din Palatul Universităţii, şi-a mărit spaţiul expoziţional cu încă două săli, una pentru secţia ecleziastică şi cealaltă consacrată exclusiv monumentelor antice provenite din Dobrogea. De numele lui Grigore Tocilescu se leagă şi iniţierea cercetărilor arheologice de la Tropaeum Traiani. Monumentul triumfal de la Adamclisi a fost cercetat sistematic în anii 1882-1890 de către acest mare arheolog român, deschizător de drumuri, de talie europeană. Despre acest important vestigiu, de la a cărui inaugurare s-au marcat, anul acesta, 1900 de ani, Tocilescu specifica faptul că este „actul de naştere dăltuit în piatră al poporului român“.

Printre lucrările care se regăsesc în micro-expoziţia de carte deschisă la parterul instituţiei de cultură se află şi volumele: „Documente istorice şi slavo-române din Ţara Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul (1346-1603)”, „Dacia înainte de romani” (1880), „Grigore G. Tocilescu şi cestiunea Adamclisi. Pagini din istoria arheologiei româneşti”, de Vasile Barbu şi Cristian Schuster.