„CONSONANŢE ISTORICE ROMÂNO-RUSE” Oamenii de cultură constănţeni - directori de instituţii, istorici, muzeografi, bibliotecari, arhivişti, scriitori şi plasticieni, universitari, dar şi împătimiţi de istorie - au bifat ieri, pe agenda zilei, un eveniment cultural special: vernisajul expoziţiei „Consonanţe istorice româno-ruse. Centenarul vizitei ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa. 1/14 iunie 1914”. Expoziţia reuneşte în foaierul Muzeului de Artă 93 de reproduceri după fotografii realizate acum un veac, cu prilejul vizitei pe care ţarul Nicolae al II-lea şi familia imperială au făcut-o la Constanţa, dar şi alte imagini de epocă anterioare acestui moment. Este vorba despre imagini care reflectă vizita regelui Carol I şi a principelui Ferdinand în Rusia, în iulie 1898, dar şi cea pe care principele Ferdinand şi principesa Maria, însoţiţi de principele Carol, au făcut-o în martie 1914, la Sankt Petersburg. Pe lângă valoarea intrinsecă a imaginilor, acestea sunt cu atât mai importante cu cât reflectă Constanţa de altădată, la începutul secolului al XX-lea.

COLABORARE „Generaţiile care vin în locul nostru trebuie să păstreze în memorie aceste fapte istorice (...). Această expoziţie este rodul unei munci comune dintre istoricii şi arhiviştii români şi istoricii şi arhivişti ruşi, care sper că va avea continuitate”, a spus consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva.

La eveniment au fost prezenţi şi directorul Arhivei Centrale de Stat pentru documente foto-fono-cinematografice din Sankt Petersburg, Oxana Morozan, dar şi şefa departamentului Arhive din Sankt Petersburg, Ludmila Nikolaeva. Acestea au menţionat în discursul lor că atât Constanţa, cât şi Sankt Petersburgul, oraşe înfrăţite, trebuie să încerce să-şi conserve memoria.

Gazda manifestării a fost directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, care a definit momentul istoric de la 1/14 iunie 1914 ca fiind „o zi astrală din istoria oraşului nostru”. „Constanţa este un palimpsest şi, pe măsură ce-i răsfoim filele, descoperim lucruri formidabile”, a mai spus dr. Păuleanu.

MODELE De la eveniment nu au lipsit reprezentanţi ai administraţiei locale, precum directorul Direcţiei Organizare Evenimente din cadrul Primăriei Constanţa, Petrică Munteanu, şi purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa, Liviu Tramudana. „Acest eveniment, din punct de vedere al istoriei noastre, este de o însemnătate deosebită, mai ales că se referă la o parte a istoriei care ne-a fost ascunsă şi nouă, şi ruşilor. Întâlnirea dintre aceşti doi înţelepţi ai vremii, cum au fost regele Carol I şi ţarul Nicolae al II-lea, ar fi dus, poate, la un alt curs al istoriei, dacă nu ar fi izbucnit Primul Război Mondial. Numai privind aceste fotografii, îţi dai seama că aceşti oameni au avut personalitate, mândrie, care s-a imprimat şi celor de lângă ei”, a spus directorul Direcţiei Organizare Evenimente din cadrul Primăriei Constanţa, Petrică Munteanu.

ISTORIE COMUNĂ „Am realizat această expoziţie pentru a arăta şi ruşilor, şi românilor că în istoria noastră au existat foarte multe momente comune. Doar omul înţelept, omul de cultură poate face o diferenţă între faptele pozitive, care trebuie să fie memorate şi studiate, şi faptele false”, a spus Natalia Mujenikova, din partea Ambasadei Federaţei Ruse în România, co-organizator al expoziţiei centenare.

Că istoria românilor şi ruşilor are multe lucruri în comun a subliniat şi prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, de la Universitatea „Ovidius”. „Istoria arată că, cel puţin de 160 de ani, Rusia şi România au stat alături în momente foarte importante”, a spus istoricul prof. univ. dr. Valentin Ciorbea. El a amintit sprijinul oferit de marea putere în realizarea Micii Uniri din 1859, în Războiul de Independenţă, în urma căruia Dobrogea a revenit României, dar şi de participarea la cele două conflagraţii mondiale. „Expoziţia de astăzi este o mărturie a faptului că două oraşe şi chiar două popoare îşi recuperează istoria”, a mai spus prof. dr. Valentin Ciorbea, încântat de ineditul fotografiilor.

Colaborare româno-rusă

Trei arhive ruseşti şi-au adus contribuţia la realizarea acestei expoziţii: Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse, Arhiva Centrală de Stat pentru documente foto-fono-cinematografice din Sankt Petersburg, Arhiva Rusă de Stat pentru Filme Documentare şi Foto. De aceea, majoritatea lucrărilor expuse sunt inedite pentru istoricii români, care au studiat acest moment istoric. Cele 93 de fotografii reproduse şi reunite în expoziţie fie au autor necunoscut, fie sunt realizate de fotografii casei regale şi curţii imperiale ruse, iar câteva au fost realizate chiar de Marea Ducesă Maria Nicolaevna Romanova, a treia fiică a ultimului ţar al Rusiei. La realizarea impresionantei expoziţii şi-au adus contribuţia şi Arhivele Naţionale ale României, precum şi Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”.