Dintr-un pachet de 20 de țigări, 12 înseamnă accize, 4 - TVA, iar restul - profit pentru producători și comercianți. Practic, când dai 15 lei la magazin, 13 se duc direct în vistieria statului. Același stat dă acum o lege antifumat, care va lovi puternic industria tutunului, mulți producători riscând chiar falimentul, dar și bugetul propriu. Pe termen scurt, ce-i drept. Planul pe termen lung ar fi ca populația să fie mai sănătoasă și să nu mai sugă atât de mulți bani din bugetul Sănătății. Asta ar compensa, pe termen lung, lovitura dată pieței tutunului. Până atunci, o întreagă industrie este (oarecum) în pericol. Ce urmează? Analiștii estimează că, după intrarea în vigoare a legii antifumat, țigările se vor scumpi substanțial, iar jucătorii vor căuta soluții alternative, precum țigaretele electronice. Sau poate că ne facem prea multe griji. Suntem totuși în România, o țară în care legile sunt încălcate pentru a fi refăcute.

PROCICLIC? Producătorii și comercianții de țigări vor majora semnificativ prețurile țigărilor și vor căuta soluții alternative, prcum vânzarea de țigări electronice, pentru a evita falimentul, după ce fumatul va fi interzis în spațiile publice, estimează analiștii KeysFin. Sună ciudat, nu? Riști falimentul și primul pas e să îți scumpești produsul. Ba mai mult, treci și printr-o perioadă în care clienții tăi încep să fie ostracizați și tratați aproape ca leproșii. Ce să mai vorbim de celebra directivă europeană, pe care ai încercat să o implementezi de 1.000 de ani și te-ai lovit de indiferența statului român. Iar acum, același stat vrea să-ți schimbe activitatea în câteva luni, pentru că heirupismul e mare, mai ales în plin an electoral. Ar fi, însă, o explicație. „Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări, prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare“, spun analiștii de la KeysFin. Ei amintesc și de soluția amuzantă lansată pe internet - construcția unor clădiri cu ziduri circulare; și asta pentru că legea (românească, ce vreți!) prevede interzicerea consumului de țigări în locații cu cel puțin doi pereți și acoperiș.

LOVITURĂ LA BUGET Oricum, legea antifumat este doar picătura care umple paharul. Datele raportate la Ministerul Finanțelor Publice arată că cifra de afaceri a producătorilor și comercianților de țigarete din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde la 949 milioane lei. Interesant este însă faptul că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit - 31,4 milioane lei în 2010 și apoi 48,8 milioane lei în 2014. Situația este ușor explicabilă prin scumpirile succesive ale prețului țigărilor. În România, potrivit datelor KeysFin, cel mai important jucător este JTI, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tabacco, cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi, şi Philip Morris România, cu 165,9 milioane lei - „Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Una din şase ţigarete este de contrabandă“. Ce mai este interesant este că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete - TVA, iar restul e profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.