Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) a adoptat, sîmbătă, mai multe documente care vor fi transformate în iniţiative legislative, ce au în vedere creşterea autonomiei autorităţilor locale şi îmbunătăţirea activităţilor acestora. Una din cele mai importante modificări ale legislaţiei propuse de adunarea generală a preşedinţilor de consilii judeţene vizează Legea 215 din 23 aprilie 2001, privind administraţia publică locală. În urma experienţelor şi dificultăţilor întîlnite în teren în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei administraţiei locale, UNCJR cere introducerea sau modificarea unor articole din Legea 215 care să sporească puterea autorităţilor locale şi să limiteze intervenţiile de la centru asupra activităţilor de interes local. Un prim articol propune alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot universal, egal şi liber exprimat. Preşedintele UNCJR, Liviu Dragnea, a explicat faptul că, în prezent, preşedinţii de consilii judeţene sînt aleşi de către consilierii judeţeni, fapt care reprezintă un dezavantaj enorm în dialogurile interinstituţionale. „În momentul în care preşedintele consiliului judeţean va fi ales prin vot uninominal, ca şi primarii, autorităţile centrale nu vor mai putea să se lege de faptul că acesta nu are reprezentativitate”, a declarat Dragnea.

Primarii, nevoiţi să colaboreze cu viceprimari impuşi de consilii

Mai mult, UNCJR a cerut stipularea în lege a dreptului autorităţilor locale de a înfiinţa şi organiza instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean, precum şi societăţile comerciale aflate în subordinea acestora. De asemenea, şedinţele de consilii locale ar putea să fie conduse de primar şi nu de un consilier local, aşa cum se întîmplă în prezent. „Practica ne-a învăţat că, în localităţile în care primarul are un consiliu ostil, deşi politicile publice sînt promovate de executiv, preşedintele de şedinţă are obiceiul de a marginaliza primarul în cadrul şedinţei publice, fapt care nu este normal în România anului 2007. Am tras concluzia că trebuie să modificăm şi prevederile legate de alegerea viceprimarilor, care vor fi extinse şi la nivelul consiliilor judeţene, pentru alegerea vicepreşedinţilor, dacă preşedintele consiliului va fi ales prin vot direct”, a declarat Dragnea. Modificările pomenite de preşedintele UNCJR se referă la garantarea dreptului primarului sau preşedintelui de consiliu judeţean de a propune persoanele din rîndul consilierilor care vor ocupa funcţii executive la nivelul administraţiei publice. „Este absurd ca viceprimarii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi de consiliile locale sau judeţene fără nicio consultare a primarului/preşedintelui. Au fost întîlnite cazuri nenumărate în practica administrativă a ultimilor ani, în care un consiliu ostil a numit şi ales un viceprimar-ghimpe, care nu a făcut decît să pună piedici primarului. Întregul conflict s-a sfîrşit în cele mai multe cazuri prin retragerea şi preluarea de către primar a tuturor atribuţiilor viceprimarului şi implicit blocarea unui post executiv. Dacă propunerea va trece de Parlament, viceprimarii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi de consilii la propunerea primarilor şi preşedinţilor”, a subliniat Dragnea.

Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, finanţate de consiliile judeţene, dar coordonate de prefecturi (?!?)

O altă modificare solicitată de UNCJR se referă la preluarea atribuţiilor de coordonator al comitetului pentru situaţii de urgenţă de către preşedintele consiliului judeţean şi nu de către prefect, aşa cum se întîmplă în prezent. Vicepreşedintele Uniunii, Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), a explicat motivul care a stat la baza acestei propuneri: finanţarea activităţilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă este realizată de consiliile judeţene, dar aceste activităţi sînt coordonate de prefecturi. El a dat şi un exemplu concret, petrecut la Constanţa, care relevă incompatibilitatea acestei formule de examinare. „Inundaţiile de la Oltina au avut loc pe fondul nerespectării de către Prefectură şi instituţiile subordonate a amplasamentului stabilit pentru linia de apărare împotriva inundaţiilor. Prefectura şi Apele Române au amplasat digurile de apărare sub cota de inundaţii, fapt care a făcut ca zeci de case să fie inundate şi a dus la daune materiale de zeci de miliarde de lei. După inundaţii, linia de apărare a fost strămutată pe amplasamentul propus iniţial de CJC. Acum avem o linie de apărare bună, dar a trebuit să plătim costul a zeci de case inundate, al dramelor prin care au trecut familiile rămase fără acoperiş deasupra capului şi al vieţilor sutelor şi miilor de animale”, a declarat Constantinescu.