Întrunită la Constanţa în urmă cu două săptămîni, Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) a criticat dur, printr-un document de poziţie, centralizarea mascată practicată de guvernanţi sub scuza aplicării reformei administraţiei publice. Preşedinţii consiliilor judeţene prezenţi la Mamaia, au adoptat documentul de poziţie care a fost remis tuturor instituţiilor implicate, plecînd de la cerinţele integrării în UE, care trebuie îndeplinite, şi de la realităţile actuale privind reforma în administraţia publică din România. Documentul arată că, în condiţiile în care autoritatea locală este cea mai aproape de cetăţean şi, prin votul democratic acordat de acesta, reprezintă vocea comunităţilor locale, singura soluţionare eficientă a problemelor acestuia, o reprezintă descentralizarea reală a serviciilor publice. “În ultima perioadă, asistăm la o centralizare excesivă a administraţiei publice, precum şi la încălcarea gravă a principiilor descentralizării şi subsidiarităţii, acceptate de România, ca şi condiţii principale de aderare la UE”, se arată în documentul de poziţie.

Printre problemele conrete sesizate de liderii legislativelor locale din România se numără grava imixtiune a instituţiei prefectului şi a serviciilor deconcentrate în exercitarea atribuţiilor autorităţilor locale şi recentralizarea domeniului funcţiei publice, prin conferirea de atribuţii excesive ANFP-ului în gestionarea funcţiei publice prin organizarea concursurilor de recrutare a funcţionarilor publici. Totodată, reprezentanţii consiliilor judeţene au reclamat faptul că guvernanţii consultă doar formal structurile asociative din administraţia publică locală în procesul de elaborare a actelor normative ce privesc administraţia, fapt care conduce deseori la impunerea prin acte normative a unor mijloace de gestionare a patrimoniului autorităţilor locale, limitînd autonomia locală. “Autorităţile administraţiei publice locale sînt prestatoare de servicii pentru unităţile de învăţămînt, neavînd însă atribuţii în domeniul organizării şi conducerii acestora”, este o altă nemulţumire a membrilor UNCJR comunicată guvernanţilor. Mai mult, guvernanţilor li se recentralizarea procesului de echilibrare a bugetelor locale prin darea în competenţa direcţiilor generale de finanţe publice judeţene, o veriga numită de guvern, în detrimentul autorităţii alese în mod democratic şi faptul că, deşi autorităţile administraţiei publice locale sînt prestatoare de servicii pentru unităţile medicale, spitale, dispensare, cabinete, etc…, nu au atribuţii şi în domeniul organizării şi conducerii acestora.

Prin documentul de poziţie, UNCJR a cerut Guvernului să limiteze rolul instituţiilor administraţiei centrale la nivel de coordonare metodologică, acceptînd principiul subsidiarităţii şi respectînd principiile autonomiei locale şi financiare a administraţiei locale. Totodată, s-a cerut o descentralizare reală, nu formală cum s-a întîmplat pînă acum, prin acceptarea la nivelul fiecărui minister a reprezentanţilor structurilor asociative ale administratiei publice locale (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România) pentru negocierea elementelor de descentralizare a domeniilor respective. În Învăţămînt şi Sănătate este solicitată transferarea competenţelor de organizare, conducere şi administrare a unităţilor şcolare/sanitare către autorităţile locale. Totodată sînt solicitate descentralizarea unităţilor de implementare şi gestionare a fondurilor structurale, de la nivel central, la nivel regional şi judeţean; asigurarea surselor de finantare prin transmiterea unor venituri ale bugetului de stat (TVA, accize, impozit pe profit), ca venituri directe ale autorităţilor locale; descentralizarea funcţiei publice prin stabilirea de către autoritatea locală a nivelurilor de salarizare, modalităţii de ocupare şi recrutare a funcţionarilor publici şi iniţierea unei dezbateri publice privind dezvoltarea regională în România, rolul Consiliilor de Dezvoltare Regională, precum şi oportunitatea redesenării regiunilor de dezvoltare.