Populaţia şi firmele vor putea lua credite din nou, din această primăvară, cînd se speră că frîna împrumuturilor bancare va fi ridicată, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. \"Paradoxal, această criză economică poate avea şi efecte pozitive pentru România. Dacă nu venea criza şi continuam să beneficiem de credite aşa cum s-a întîmplat în ultimii ani, probabil că, în decurs de un an sau doi, ne-am fi înglodat în datorii\", a spus Isărescu. Pe de altă parte, el a menţionat că România \"stă încă sub spectrul frînării mult prea brutale a creditării\", care se va debloca în primăvară. \"Nu reproşez nimic băncilor, cred că se vor reaşeza repede, asta însemnînd că în această primăvară vor reporni creditarea\", a mai spus Isărescu. El a precizat, însă, că România are nevoie de echilibru \"în abordarea tuturor problemelor legate de criza economico-financiară\" şi, totodată, a cerut păstrarea optimismului că România va înregistra anul acesta o creşterere economică între 1 şi 2%. Şeful băncii centrale a mai atras atenţia că economia nu mai poate fi susţinută în acest an prin relaxare fiscală şi stimulente ca cele din 2008, care au echivalat atunci cu 3% din PIB. Acordarea acelor stimulente fiscale nu a fost un avantaj pentru BNR. \"A avut loc o injecţie fiscală în economia românească, de 3% din PIB. Nu o blamez şi nici nu vreau să o comentez. Din punctul de vedere al BNR, n-a fost deloc un avantaj, pentru că nu e uşor să finanţezi un deficit naţional atît de mare exclusiv din surse interne, într-un timp atît de scurt. 3% din PIB e o sumă imensă injectată în economie prin stimuli fiscali\", a explicat Isărescu. El a arătat că, la nivel mondial, autorităţile iau în calcul necesitatea unui stimul fiscal de pînă la 2% din PIB, pentru a combate efectele crizei. Isărescu a menţionat că printre avantajele economiei româneşti se numără gradul redus de intermediere financiară şi ponderea exporturilor în PIB. \"Ponderea destul de scăzută a exporturilor în PIB, de 25-30%, face, în condiţiile crizei, ca efectele să fie mai mici, chiar dacă nu este un lucru bun în sine. (...) Gradul scăzut de intermediere financiară face din sistemul bancar românesc unul care să nu aibă produse toxice, aşa cum se întîmplă în alte ţări\", a mai spus Isărescu.