CINE BENEFICIAZĂ DE BOGĂŢII? Expresia îndrăgită de Traian Băsescu şi ai săi în campaniile electorale „Nu ne vindem ţara” este deja dată uitării, după ce, ieri, preşedintele Traian Băsescu a dat „undă verde” proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană, care va duce la îmbogăţirea unor corporaţii străine. Aflat în vizită la Roşia Montana, preşedintele a declarat, ieri, că proiectul de exploatare a aurului a stat îngropat din 1996 din cauza laşităţii politicienilor, care „nu au vrut să îi doară capul”. Băsescu a mai spus că trebuie evitate „declaraţiile bombastice” pe tema cantităţii de cianură prezente în apă în urma exploatărilor aurifere din zonă, deşi, în realitate, din exploatările eurifere rezultă cianuri, asta ca să numai punem la socoteală faptul că cea mai mare parte a aurului extras va lua drumul altor ţări.

PROTEST CONTRA PROIECTULUI Vizita preşedintelui a dus la crearea unei busculade între opozanţii şi cei care susţin proiectul, conflict „stins” de jandarmi. Incidentele au izbucnit după ce opozanţii proiectului - reprezentanţi ai asociaţiei Alburnus Maior şi ai Fundaţiei Culturale Roşia Montană - care au participat la o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu şi cu reprezentanţi ai administraţiei locale, le-au arătat semnul victoriei susţinătorilor proiectului, aflaţi în număr mare în faţa primăriei. Aceştia din urmă au încercat să ajungă la reprezentanţii ONG-urilor, însă jandarmii au format rapid un cordon între cele două tabere. Circa 30 de organizaţii non-guvernamentale de mediu îi cer preşedintelui Traian Băsescu să îşi retragă recentele declaraţii referitoare la proiectul de la Roşia Montană, considerate „presiuni inadmisibile asupra autorităţilor abilitate” să ia o decizie privind aprobarea sau respingerea acestuia.

DEŞEURI MINIERE Atilla Korodi, fost ministru UDMR al Mediului, suspectează că între „gafele enorme” făcute de-a lungul anilor de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care au întârziat obţinerea avizului de mediu, şi volatilitatea acţiunilor la Bursa canadiană ar fi existat o strânsă legătură. Fostul ministru în Guvernul Tăriceanu, în prezent deputat UDMR, a declarat că, cel puţin în timpul mandatului său, s-ar fi făcut anumite greşeli de procedură şi documentaţie, care au dus pe bună dreptate la blocarea în instanţă a derulării proiectului, dar totodată ar fi servit diverse interese ale speculatorilor pe Bursa canadiană. Korodi spune că, în opinia sa, de cunoscător al proiectului, cel mai mare risc din punct de vedere al mediului continuă să îl reprezinte volumul mare de deşeuri miniere depozitate, pentru care RMGC trebuie să dea asigurări foarte clare şi explicite, dacă vrea să obţină avizul de mediu.