Majorarea lefurilor în sectorul de stat și a salariului minim pe economie împinge de la spate și remunerațiile din mediul privat, însă, în condițiile în care productivitatea nu reușește să țină pasul, consecința directă este scăderea competitivității - pe scurt, vești proaste pentru inflație și pentru creșterea economică (una superficială, de suprafață, oricum - n.r.), avertizează consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) Lucian Croitoru, citat de Bloomberg - „Potrivit unui clasament anual realizat de Forumul Economic Mondial (WEF), România a pierdut, în 2016, nouă poziții în topul celor mai competitive economii ale lumii, căzând pe locul 62 din 138 de țări, după patru ani în care își îmbunătățise poziția. Este o iluzie să crezi că poți să ieși în mod forțat din categoria țărilor cu o mână de lucru ieftină. Competitivitatea economică a României este erodată“. De altfel, guvernul a fost criticat pentru că are o abordare economică pe termen scurt. Astfel, deși creșterea economică a trecut de 5%, pe fondul majorărilor salariale și mai multor reduceri de taxe, BNR și mulți alți analiști avertizează că măsurile au și vor avea efecte dure asupra cheltuielilor de investiții, ceea ce va limita avansul PIB în viitor. Ba mai mult, Consiliul IMM (CNIPMMR) spune că aproape 25% dintre firmele pe care le reprezintă și-au redus sau chiar și-au încetat activitatea, începând din octombrie 2015, principalele cauze fiind creșterea costurilor cu mâna de lucru, lipsa de angajați calificați, birocrația, corupția și fiscalitatea prea ridicată.