CE SĂ VEZI! Creditarea - blocată, frânată, greșită - doar ce a luat-o pe un drum greșit. Dobânzile practicate de băncile comerciale pentru creditele și depozitele noi au crescut în septembrie, comparativ cu luna anterioară, atât la lei, cât și la euro. Pe de altă parte, dobânzile la depozitele noi în euro au scăzut, bancherii încercând să descurajeze pe cât posibil economisirea, arată reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, la creditele în lei aflate în sold, dobânzile au crescut ușor în septembrie, la 8,19% pe an, de la 8,17% în august. În schimb, pentru împrumuturile nou-acordate, bancherii au solicitat dobânzi semnificativ mai mari, de 7,19%, față de 6,89% în luna precedentă. Pentru românii obișnuiți, creditele noi în monedă națională s-au scumpit până la 8,1%, de la 7,94% în august; în cazul firmelor, împrumuturile în lei s-au scumpit de la 6 la 6,42% pe an, departe de nivelul considerat acceptabil de managerii români (2 - 3%). Singura ieftinire s-a constatat pe un segment greu accesibil, respectiv în cazul finanțărilor de circa un milion de euro, acordate pentru 1 - 5 ani; în acest caz, dobânda a scăzut de la 8,24 la 6,87%. Pentru împrumuturile în valută din sold, dobânda medie a fost de 4,96%, în septembrie, ușor sub nivelul de acum 12 luni (5,07%), cât și sub cel din luna anterioară (4,99%). La creditele noi, dobânzile au crescut de la 4,14 la 4,37%.

ECONOMISEȘTI ȘI... PIERZI De cealaltă parte, la depozitele aflate în sold, băncile au redus dobânzile cu 0,07 puncte procentuale, astfel că media a ajuns la 2,81% pe an, de la 2,88% în august. La depozite noi, însă, dobânzile au crescut de la 2,2 la 2,59% pe an, cu un avans notabil la lei (de la 2,67 la 3,84%). BNR remarcă și saltul dobânzilor acordate de bănci firmelor pentru economiile în lei, de la 1,69% în august la 2,31% în septembrie. La euro, bancherii au mers pe linia descurajării, micșorând bonificațiile și la depozitele noi (de la 1,45 la 1,41%), și la cele vechi (de la 1,73% la 1,7%). Analistul Florin Cîțu punctează că importanța creditării în economie scade direct proporțional cu retragerea finanțărilor externe din sistemul bancar. „Sunt mai multe explicații pentru asta. Investițiile în România nu oferă un randament bine ajustat la riscul de aici și, în plus, finanțarea oferită de BNR este pe termen foarte scurt (șapte zile, spre exemplu). De ce? Pentru că banca centrală insistă să controleze masa monetară, adică să influențeze evoluția cursului valutar. Asta înseamnă că băncile creditează pe termen lung doar acolo unde împart riscul cu altcineva („Prima Casă“ etc.)“, punctează Cîțu.