Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au venit, au luat notiţe, s-au arătat încântaţi şi s-au apucat de scris raportul de intenţie. Se pare însă că reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, nu cunoaşte prea bine Constituţia României. El a susţinut că în cazul în care “România va menţine actualele măsuri şi pe parcursul anului viitor nu va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB”. El a fost completat de premierul de drept (ne)constituţional Emil Boc: “Pentru 2011 există o variantă minimală care ne arată că în condiţiile în care ne încadrăm în masa salarială de 39 de miliarde de lei şi nu se acordă al 13-lea salariu, poate avea loc o creştere salarială în raport cu salariile diminuate astăzi cu 25%, în medie, cu 10%”. Doar 10%!! Atât Franks, cât şi Boc au omis o problemă. Conform Constituţiei, începând cu 1 ianuarie 2011, tăierea salariilor cu 25% trebuie anulată. De ce? Dacă nu se va reveni la anularea tăierilor de 25%, guvernanţii intră în conflict cu legea fundamentală a ţării, care prevede că măsura de restrângere a drepturilor (tăierea salariilor cu 25% aici se încadrează - nr.r) este una temporară. De altfel, Curtea Constituţională (CC) a punctat acest aspect, în decizia sa din 25 iunie, cînd a trebuit să se refere la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar: “...Curtea constată că măsura criticată are o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010. Cu privire la invocarea faptului că art.17 alin.(2) din lege acordă o posibilitate nelimitată Guvernului sau Parlamentului de a aplica, după data de 31 decembrie 2010, diminuarea cu 25% a salariilor, Curtea constată că această critică nu este reală, întrucât astfel cum rezultă din textul de lege menţionat, începând cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Astfel, în urma aplicării măsurilor criticate se va menţine în plată acelaşi cuantum al salariilor/indemnizaţiilor şi al soldelor ca cel de dinaintea reducerilor operate prin legea criticată”. Concluzia este una singură: pe 1 ianuarie, salariile tăiate de la bugetari trebuie să revină la cuantumul lor iniţial pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea caracterului temporar al restrângerii exerciţiului drepturilor. Poate nu ar fi rău dacă guvernanţii ar mai citi din când în când şi Constituţia României.