Comisia Europeană a anunţat ieri că a încheiat un acord cu Ungaria, care prevede mai multe schimbări în cazul unei legi controversate privind presa, ceea ce încheie o polemică ce a umbrit preşedinţia UE asigurată de această ţară. Totuşi, Comisia intenţionează să continue să supravegheze situaţia, pentru a da asigurări că schimbările promise vor fi adoptate şi că legislaţia modificată va fi pusă în aplicare în mod corect.

Guvernul de dreapta al premierului ungar, Viktor Orban, care se bucură de o majoritate de două treimi în Parlament, a adoptat, la sfârşitul lui 2010, această nouă lege privind presa, considerată ca o crimă la adresa libertăţii de către criticii săi. Intrarea ei în vigoare la 1 ianuarie a coincis cu începutul preşedinţiei ungare a UE, ceea ce i-a adus Guvernului lui Orban numeroase critici în Europa. În faţa riscului de a vedea această preşedinţie subminată, Orban a preferat să ajungă la un compromis cu Bruxelles-ul. El risca o procedură de infringement pentru încălcarea nu numai a unei directive europene privind audiovizualul, ci şi a tratatelor europene (privind libertatea instituţiilor de presă) şi mai ales a Cartei europene a drepturilor fundamentale. Aceasta ar fi constituit o premieră în Europa. În detaliu, Bruxelles-ul contestă faptul că legea obligă toate serviciile media audiovizuale la o acoperire echilibrată, sub pedeapsa cu amenda. Pe de o parte, Ungaria va înlocui această formulare cu o obligaţie de a respecta pur şi simplu un principiu de proporţionalitate. Pe de altă parte, bloggerii din domeniul audiovizual şi serviciul de televiziune la cerere nu vor fi vizaţi, în timp ce înainte erau. Budapesta va exclude, de asemenea, serviciile media audiovizuale din alte ţări UE din câmpul de aplicare a legii sale. Comisia a obţinut şi limitarea obligaţiei de înregistrare pentru toată presa la o autoritate naţională ungară creată la începutul anului.

Ungaria a acceptat mai ales să reformuleze un articol de lege care, potrivit avizului Comisiei Europene, ar fi deschis calea unei cenzure a presei. Acesta prevede amenzi împotriva presei în caz de ultraj, chiar în mod indirect, împotriva persoanelor, minorităţilor dar şi majorităţii. Acest lucru oferă posibilitatea de cenzurare a presei într-o manieră mai extinsă, a apreciat o sursă diplomatică europeană. Ungaria a acceptat să înlocuiască noţiunea de ultraj, considerată prea vagă, cu cea de incitare la ură şi discriminare, care se regăseşte în legislaţia majorităţii celorlalte ţări europene.