Preşedinţia maghiară a UE a început cu stângul. Nici nu a început bine noul semestru că Ungaria s-a ales cu două admonestări din partea oficialilor de la Bruxelles privind noua lege a presei şi a fiscalităţii. Ceea ce nu este deloc bine, nici pentru Budapesta, nici pentru UE. Germania deja avertizase pe tema îngrădirii libertăţii de expresie şi a fiscalităţii. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe luxemburghez, Jean Asselborn, a ajuns chiar să se întrebe dacă Ungaria este demnă să prezideze UE. Comisia Europeană s-a alăturat acestui val de critici ale partenerilor comunitari, cerând explicaţii privind componenţa noului organism de cenzură creat de Budapesta şi anunţând că studiază în detaliu plângerile primite de presupusa fiscalitate discriminatorie impusă firmelor europene din Ungaria.

Partidul conservator Fidesz al lui Viktor Orban a câştigat detaşat alegerile generale din aprilie, obţinând peste două treimi din locurile din Parlament. În luna octombrie, ungurii încântaţi de imaginea de om forte a premierului lor i-au oferi un nou cec în alb la alegerile municipale acordând Fidesz controlul asupra tuturor provinciilor şi a capitalei. Dezastrul precedentului Guvern socialist şi criza economico-financiară care a necesitat în 2008 intervenţia de urgenţă a FMI i-a determinat pe unguri să se predea trup şi suflet omului care le promitea că va înfrunta aceste probleme acute. Noile focalizări şi conflicte au făcut ca Viktor Orban să respingă măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni, să rupă legăturile cu FMI şi să se angajeze în măsuri originale, dacă nu chiar neortodoxe, potrivit experţilor, pentru a reduce deficitul şi a resuscita economia.

Din dorinţa de a controla opinia publică, liderul conservator a gândit o lege a presei care este mai degrabă un căluş împotriva vocilor critice, prin care pot fi reduşi la tăcere toţi cei care nu se conformează. Legea prevede sancţiuni de până la 730.000 euro pentru cei care atentează împotriva interesului public, ordinii publice şi moralei sau pentru emiterea de informaţii parţiale şi care vor fi lăsaţi în grija cenzorilor ce vor putea reclama informaţii confidenţiale mass-media şi să-i oblige pe jurnalişti să-şi dezvăluie sursele atunci când, în opinia lor, abordează chestiuni care pun în pericol siguranţa naţională. La rândul său, Parlamentul maghiar a adoptat o taxă excepţională de criză pentru unele mari companii şi anumite sectoare, majoritatea filiale ale unor firme din Germania, Austria, Franţa sau Olanda prin care să contribuie la uşurarea deficitului naţional. Responsabilii a 13 companii din Germania, giganţii energetici RWE şi E.ON, de telefonie Deutsche Telekom şi asigurări Allianz, alături de cea franceză Axa, banca olandeză ING şi petroliera austriacă OMV, între altele, au adresat, într-o scrisoare trimisă preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, o plângere formală cerându-i să intervină şi să explice autorităţilor de la Budapesta cât de crucială este securitatea juridică pentru UE şi să abroge legea.