Bulgaria şi România au depus numeroase eforturi şi fac o treabă excelentă în îndeplinirea cerinţelor pentru aderarea la spaţiul Schengen, susţine ambasadorul maghiar la Sofia, Judith Lang. Scopul preşedinţiei semestriale ungare a UE este ca decizia politică privind momentul aderării Bulgariei şi Românie la Schengen să se ia până la încheierea mandatului Ungariei, în iunie 2011. Planul iniţial prevedea ca aderarea să aibă loc în martie 2011, însă Franţa şi Germania şi-au exprimat în decembrie anul trecut îndoiala privind perspectivele aderării celor două ţări la această dată. Printre celelalte priorităţi ale preşedinţiei ungare, Judith Lang a evocat extinderea şi integrarea romilor. Un alt obiectiv este finalizarea negocierilor de aderare la UE a Croaţiei în prima jumătate a acestui an. Preşedinţia ungară şi-a mai propus şi relansarea economică.

Acesta trebuia să fie anul în care fostele ţări comuniste din centrul Europei urmau să arate că sunt egale cu statele surori din Occident prin deţinerea consecutivă, pentru prima dată în istoria blocului comunitar, a preşedinţiei rotative a UE, însă dacă ultima lună reprezintă vreun indiciu, atunci 2011 ar putea fi un an dificil, se arată într-un articol publicat vineri noapte pe site-ul „Financial Times”, în care se face referire şi la defensiva României şi Bulgariei în urma reticenţei Franţei şi a Germaniei privind aderarea la spaţiul Schengen. Publicaţia britanică mai notează că disputa asupra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea dura luni de zile, din moment ce nici Franţa şi nici Germania nu dau semne că ar vrea să cedeze. Preşedinţia de şase luni a Ungariei, începută în urmă cu doar o săptămână, este deja marcată de controversă. Guvernele occidentale l-au acuzat pe premierul ungar Viktor Orban că încalcă principiile fundamentale ale UE prin adoptarea unei radicale legi a mass-media despre care spun că îi oferă şefului Executivului de la Budapesta puteri necorespunzătoare asupra presei. La rândul său, Polonia, care va prelua preşedinţia UE în iulie, a fost implicată luna trecută într-o dispută cu trei dintre cele mai importante state membre, Marea Britanie, Franţa şi Germania, atunci când acestea au susţinut o îngheţare a fondurilor UE, care s-ar îndrepta în mod disproporţionat spre Polonia şi alte noi state membre.

Aceste mişcări au creat iritare în capitalele din centrul şi estul Europei. Premierul Viktor Orban a ameninţat în secret asupra oricărei încercări a UE de a trata diferit Ungaria comparativ cu alte ţări care au democraţii de 200 de ani. Iar Polonia a promis că va lupta împotriva oricăror reduceri ale fondurilor de dezvoltare ale UE pentru noile state membre. Ministrul român al Afacerilor Externe a ameninţat cu blocarea aderării Croaţiei la UE dacă nu se acceptă aderarea la Schengen, deşi preşedintele Traian Băsescu s-a distanţat ulterior de această ameninţare. Tensiunile au putut fi văzute pe deplin vineri, la Budapesta, unde Viktor Orban şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso nu au reuşit să îşi ascundă divergenţele asupra legii privind mass-media într-o conferinţă de presă menită să marcheze începutul preşedinţiei ungare a UE. Jose Manuel Barroso s-a exprimat în favoarea unei examinări legale obiective a legii presei, însă l-a atenţionat totuşi pe premierul Orban că există şi alte chestiuni ce trebuie luate în considerare, un indiciu că şeful Executivului european şi-ar dori ca premierul ungar să acţioneze mai rapid. Se pare că aceste comentarii l-au deranjat pe Viktor Orban, care a atenţionat că nu permite să fie supus presiunilor politice pentru a schimba legea. Aceste dispute riscă să eclipseze preşedinţia ungară, şi poate chiar şi pe cea poloneză, mai scriu jurnaliştii britanici. Dezbaterea privind bugetul UE, spre exemplu, nu este programată să se încheie decât după sfârşitul anului.

Au existat, de asemenea, semnale că noile state membre au încercat să se unească împotriva presiunii occidentale. Liderii grupului de la Visegrad, din care fac parte Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, se întâlnesc regulat înainte de fiecare summit al UE. Un diplomat din Europa Centrală a declarat că statele membre din Est sunt unite de experienţa comunismului, de evoluţia economiilor şi a democraţiilor, dar şi de lupta de a obţine influenţă la Bruxelles. Însă a atras atenţia asupra generalizărilor. La rândul său, Janos Martonyi, ministrul maghiar al Afacerilor Externe, şi-a exprimat convingerea că, în ciuda tuturor controverselor, Ungaria şi Polonia au în continuare o şansă reală de a arăta că pot fi puse alături de membrii vechi ai UE.