Reprezentanţii Consiliului Armânilor au anunţat, într-o conferinţă de presă organizată la Constanţa, că protestează faţă de declaraţia pe care preşedintele României a făcut-o, în ianuarie, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Traian Băsescu spunând că România va întreprinde demersuri pe lângă statele din regiune pentru recunoaşterea statutului de minoritate română a armânilor, vlahilor, istroromânilor şi meglenoromânilor. Secretarul general al Consiliului Armânilor, Niculaki Caracotă, a precizat că, prin discursul său, preşedintele României a încălcat dreptul constituţional al oricărei etnii de a îşi afirma propria identitate, urmând ca organizaţia pe care o reprezintă să facă demersurile necesare pentru ca armânii să fie recunoscuţi ca popor regional, autohton în Balcani, atât în România, dar şi în restul statelor în care este prezentă această etnie, nu ca români. El a mai spus că este necesară recunoaşterea statutului de minoritate naţională a armânilor în România pentru ca ei să beneficieze de drepturile care revin oricărei minorităţi. „Consiliul Armânilor consideră că demersul preşedintelui reprezintă încălcarea gravă a dreptului constituţional de afirmare a propriei identităţi. Decizia în privinţa apartenenţei la un grup etnic sau la majoritate îi revine individului şi ea nu trebuie să fie impusă“, a spus Caracotă. Însă o parte dintre reprezentanţii comunităţi armâne, cum ar fi Asociaţia Aromână din Dobrogea \"Picurarlu de la Pind\", se opune statutului de minoritate în România, fiind în asentimentul acad. Matilda Caragiu Marioteanu care consideră că a legaliza o comunitate armânească minoritară în România, astăzi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a armânilor.