De o importanţă deosebită sunt reformele sub aspect legislativ şi consecinţele lor în plan politic, economic şi social. Locul de frunte l-au ocupat reforma agrară şi modificarea sistemului electoral, prima întrunind adeziunea unanimă a maselor ţărăneşti, dornice să intre în stăpânirea pământurilor pe care trudeau de veacuri. Prin Legea rurală se proceda la o reorganizare a comunelor, dar cel mai important era faptul că ţăranii erau eliberaţi de sarcinile feudale (claca, dijma, podvezile), erau desfiinţate monopolurile feudale înăuntrul satelor, stabilindu-se totodată şi drepturile de despăgubire ce urmau a fi încasate de foştii proprietari. Datorită acestei reforme au fost împroprietăriţi 406.429 ţărani cu peste 1,5 milioane de hectare, iar alţi 60.651 au primit loturi de casă şi grădină, proprietatea ţărănească reprezentând aproximativ 30% din suprafaţa ţării. Reforma a dat ţărănimii şi o motivaţie cetăţenească şi naţională, numele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza fiind legat în mentalul colectiv al ţărănimii de eliberarea şi împroprietărirea ei. Legea rurală poate fi considerată ca fiind unul dintre cele mai de seamă evenimente ale istoriei moderne.

Tot sub aspect legislativ trebuie amintită şi Legea instrucţiunii publice, promulgată în noiembrie 1864, o lege care a organizat pe baze noi învăţământul de toate gradele, începând cu şcolile primare, în care învăţământul era decretat ca fiind obligatoriu, general şi gratuit, şi mergând până la instituţiile de învăţământ superior. Astfel, au fost înfiinţate Universităţile din Iaşi, care poartă şi numele Domnitorului, şi Bucureşti, precum şi alte foruri de învăţământ, ştiinţă şi cultură. Noua Lege electorală a lărgit componenţa corpului electoral, îndeosebi în favoarea burgheziei, dar a fost posibilă accederea în Adunare şi a unor aleşi chiar din mijlocul ţărănimii. Reforma fiscală a generalizat contribuţiile şi asigurarea fondurilor necesare organizării noului stat naţional, contribuind şi la crearea unor instituţii şi norme care să răspundă mai mult nevoilor românilor. În fine, dobândirea libertăţii de a dispune neîngrădit de treburile dinăuntrul ţării se concretizează prin secularizarea averilor mănăstireşti - 1863 - în baza căreia au fost trecute în proprietatea statului moşii care reprezentau un sfert din suprafaţa ţării, ale căror bunuri luau drumul unor mănăstiri de peste hotare, reuşindu-se astfel eliberarea bisericii şi a statului de sub influenţa unor forţe străine.

Cu toate opreliştile impuse de opoziţia puternică a forţelor conservatoare, retrograde, reformele înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei sale au avut ca efect un drum nou al dezvoltării economice, sociale, politice şi culturale. Deschis reformelor, dând dovadă de mult tact, răbdare şi curaj, deşi nu a purtat războaie cu arma-n mână, Cuza a dobândit victorii uriaşe pentru poporul român, pentru România modernă. Se cuvine, aşadar, în aceste zile când aniversăm 155 de ani de la Unirea Principatelor, să omagiem puternica sa personalitate şi actul său de cârmuire dreaptă ce a contribuit la un moment de referinţă al istoriei noastre naţionale.

Prorector de onoare al Universităţii „Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Ioan Doltu

Ziua „Micii Uniri“

EVENIMENTE ISTORICE Cu exact 155 de ani în urmă, la 24 ianuarie 1859, se înfăptuia Unirea Principatelor Române - Ţara Românească şi Moldova - sub conducerea unui singur domnitor - Al.I. Cuza. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales ca domnitor în Moldova, iar la 24 ianuarie în acelaşi an, Cuza a fost ales ca domnitor în Ţara Românească. Aşa s-au unit Moldova şi Ţara Românească şi s-au născut Principatele Unite. Actul de voinţă politică aparţinând celor două principate româneşti a constituit prima etapă în crearea României Mari, care avea să fie înfăptuită la 1 Decembrie 1918. Potrivit documentelor care se regăsesc, în prezent, în Arhivele Naţionale, ziua de 24 ianuarie a fost aniversată la Constanţa, pentru prima dată, în anul 1904. Cu ocazia acestei aniversări, autorităţile locale şi centrale pregătesc evenimente care să marcheze aşa cum se cuvine „Mica Unire“. Ample manifestări vor avea loc la Iaşi şi Focşani, municipii care vor îmbrăca haine de sărbătoare, unde sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta alături de 12 miniştri. Şi autorităţile din Constanţa vor marca Unirea Principatelor Române, evenimentul fiind sărbătorit în mai multe localităţi din judeţ. (T.I.)