Unităţi sanitare, „resuscitate” de autorităţi locale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
O recunoaşte chiar Ministerul Sănătăţii

Unităţi sanitare, „resuscitate” de autorităţi locale

Sănătate 18 Iunie 2011 / 00:00 682 accesări

După un an de la descentralizarea unităţilor sanitare şi trecerea acestora în administrarea autorităţilor locale, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, s-a decis să tragă linie şi să întocmească un Raport al contribuţiilor autorităţilor locale pentru unităţile sanitare, pe baza datelor oficiale transmise de unităţile sanitare, prin direcţiile de sănătate publică şi confruntate cu datele de execuţie centralizate la Ministerul Finanţelor. “Descentralizarea a fost o decizie corectă, binevenită, care a produs efecte pozitive în multe judeţe. În urma descentralizării unităţilor sanitare către consiliile judeţene şi primării, valoarea investiţiilor pe care acestea le-au efectuat în sistemul sanitar a crescut semnificativ, de peste 6 ori în ultimii 3 ani. Există autorităţi locale care au înţeles importanţa investiţiilor în Sănătate, dar sunt şi situaţii în care acestea preferă să investească mai mult în echipele de fotbal, de exemplu, decât în Sănătatea concetăţenilor”, a declarat demnitarul.

Un lucru este cert, fără implicarea autorităţilor locale în administrarea clădirilor unităţilor sanitare, multe dintre acestea ar fi fost şi acum la un pas de prăbuşire.

Potrivit raportului Ministerului Sănătăţii (MS), în 2008, la nivel naţional, consiliile judeţene şi primăriile au alocat pentru investiţiile din unităţile sanitare prevederi bugetare în valoare de 53,6 milioane de lei. S-a putut observa că, după un an, suma a crescut la 99 milioane de lei, pentru ca, în 2010, aceasta să îşi majoreze valoarea de peste 5 ori, ajungând la 290,7 milioane de lei. Anul acesta, autorităţile locale au prevăzut pentru cheltuielile cu spitalele pe care le administrează 344,4 milioane de lei.

ÎN 2011, PÂNĂ LA 31 MAI AU FOST CHELTUITE PESTE 105 MILIOANE DE LEI DIN PREVEDERILE BUGETARE ALE AUTORITĂŢILOR LOCALE PENTRU SISTEMUL SANITAR

În 2008, media naţională a sumelor investite pe cap de locuitor prevăzută de autorităţile locale a fost de doar 3,2 lei/cap de locuitor, cea mai mică rată de investiţie, şi asta pentru că autorităţile au fost luate pe nepregătite, neavând timpul necesar să introducă în prevederile bugetare şi acest capitol. În contextul crizei economice, în anul următor, suma a crescut nesemnificativ, respectiv la 4,5 lei/cap de locuitor, în vreme ce, în 2010, era înregistrată o sumă de 12,6 lei, media naţională/cap de locuitor. „La un an după descentralizare, în 2011, înregistrăm o creştere a mediei naţionale de investiţii/cap de locuitor la 16,1 lei.

După descentralizare, atât în anul 2010, cât şi anul acesta, o treime din suma alocată de către autorităţile locale pentru spitale a fost utilizată pentru funcţionarea administrativă a unităţilor (apă, lumină, canalizare, carburanţi, materiale sanitare etc). Este vorba despre 104.902.000 lei în 2010, respectiv 111.317.000 lei în 2011. Pentru dotări cu aparatură medicală s-au alocat aproape 90.000.000 lei pe an”, mai spune ministrul.

SĂNĂTATEA DIN CONSTANŢA, STOPATĂ ÎN MODERNIZARE • În 2010, consiliile locale şi primăriile din 14 judeţe au repartizat cele mai puţine fonduri pentru unităţile sanitare pe care le administrează. În acelaşi an, la polul opus s-au aflat autorităţile din 10 judeţe. Autorităţile locale din Constanţa au avut o implicare importantă, multe dintre serviciile medicale acordate constănţenilor fiind astfel îmbunătăţite vizibil. Trebuie subliniat interesul pe care reprezentanţii Primăriei Constanţa şi ulterior ai Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) l-au avut pentru cea mai mare unitate sanitară din judeţ – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa - lăsată ani la rând în paragină. În ciuda tuturor „beţelor în roată” care au fost puse de la nivel central, lucrările de reparaţii capitale demarate în 2004 la SCJU, la iniţiativa primarului Radu Mazăre, au continuat. Este adevărat că dacă acestea s-ar fi derulat fără întreurpere, din cauza numeroaselor „analize” ale DNA, dar nu numai, acum, SCJU era modernizat aproape în totalitate.

LA NIVELUL SPITALULUI CONSTĂNŢEAN AU FOST RENOVATE SECŢII ŞI CLINICI IMPORTANTE, PRINTRE CARE CLINICA DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ, SECŢIA DE ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVĂ, CENTRUL DE HEMODIALIZĂ, UNITATEA DE PRIMIRE A URGENŢELOR ETC..

În prezent, lucrările la SCJU continuă în ritm alert, la multe dintre secţii. Tot cu sprijinul CJC, Constanţa va avea şi unul dintre cele mai moderne ambulatorii de specialitate TBC din ţară.



12