NUCLEARELECTRICA Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu vor putea fi puse în funcţiune mai devreme de 2019, dacă s-ar continua construcţia lor, şi ar urma să funcţioneze 40 de ani, a declarat inginerul-şef în departamentul de tranzacţii energie electrică la Nuclearelectrica, Mircea Meteş. „Noi credem că încă poate să existe interes şi că se vor găsi investitori pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare Electrice de la Cernavodă”, a spus Meteş. Potrivit acestuia, estimarea costurilor pentru construcţia celor două unităţi, care s-ar ridica la circa patru miliarde de euro, s-a bazat pe evaluări făcute de mai mulţi consultanţi la nivelul anului 2003 - 2004 când s-a început campania de pregătire. „Aceasta a început încă pe vremea când la Ministerul Economiei era Dan Ioan Popescu. Era o evaluare, probabil, mai grosier făcută şi la un alt moment. Acum acest cost este evaluat la 6,5 miliarde euro, preţul cu care sunt evaluate cam toate proiectele nucleare din lume”, a explicat oficialul Nuclearelectrica.

OFERTE Tot legat de Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat că statul a primit oferte pentru proiectul celor două reactoare. Proiectul Unităţilor 3 şi 4 a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect. Ceilalţi acţionari sunt grupul italian de utilităţi Enel, care deţine 9,15% din titluri, şi ArcelorMittal România, care are o participaţie de 6,2%.