Ministrul Educaţiei şi Cercetării şi-a dat seama că, din învăţămîntul preuniversitar, se pot scoate bani frumoşi. Cam tîrziu, am adăuga, căci pontul i-a fost livrat acum două luni, de către preşedintele Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Preuniversitar, Şerban Iosifescu, care a făcut declaraţii publice privind intenţiile sale de a obliga unităţile de învăţămînt să încheie poliţe de asigurări în caz de accidente pentru elevi şi profesori, ca un criteriu în evaluarea calităţii în învăţămîntul preuniversitar de stat şi particular. Penibilul situaţiei se trage din faptul că, pe atunci, reacţia ministrului a fost una indignată, vehementă, imediată şi cît se poate de hotărîtă: „Preşedintele ARACIP a vorbit în nume personal, şi nicidecum în numele instituţiei“. Acum însă, intenţia a fost legiferată. Interesului personal al lui Iosifescu i s-a mai alăturat un interes personal, acela al lui Hărdău. În felul acesta, se alcătuieşte un duet de interese ce susţine - şi aici nu există nicio urmă de îndoială - celelalte interese (ale părinţilor şi elevilor), după cum declara ministrul ispravnic acum ceva timp, erijîndu-se în apărătorul „celor fără de vină” (părinţi şi elevi). Astfel, în fişele definitive de evaluare a calităţii, se află următoarele informaţii: „Subdomeniul 2. Management operaţional“, la punctul privind „Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară, în timpul desfăşurarii programului“, directorul unităţii de învăţămînt trebuie să bifeze în dreptul punctului 2.4.3: „Evidenţierea procedurilor de înscriere a elevilor şi personalului angajat într-un sistem de asigurări oferit de o instituţie abilitată (facultativ): Poliţe de asigurare“. Respectivele fişe au fost publicate pe site-ul ARACIP cu acordul demnitarului şi reprezintă documente legale pe care şcolile şi liceele trebuie obligatoriu să şi le însuşească. Concluzia logică a “evidenţierii… într-un sistem de asigurări oferit de o instituţie abilitată” este simplă: cu cît un director încheie mai multe poliţe, cu atît va primi mai multe puncte şi, deci, mai mulţi bani de la stat pentru reabilitări. Sau, cel puţin aşa se înţelege pînă acum din intenţiile ministrului Hărdău care legiferează, suspect de rapid, anumite propuneri, uitînd, însă, cu totul de altele, cum ar fi noul proiect pentru învăţămîntul preuniversitar, care trebuia finalizat încă de anul trecut.

Directorii de şcoli, intermediari pentru societăţile de asigurări

Decizia luată de Hărdău peste noapte va reduce drastic fondurile şcolilor şi ale comitetelor de părinţi, încălcînd astfel dreptul constituţional la învăţătură pe care toţi cetăţenii României îl au. Cei mai mulţi elevi, respectiv părinţi, nu-şi pot permite această cheltuială. Ei vor fi, bineînţeles, dezavantajaţi. În aceeaşi categorie se înscriu şi şcolile din mediul rural. Afacerea miliardelor de lei se întinde astfel între societăţile de asigurări şi directorii de şcoli care joacă aici rolul de intermediari. Comisioanele nu intră, bineînţeles, în discuţie. Şi, pentru ca să nu existe niciun fel de dubiu asupra problematicii expuse pînă aici, vom explica, în continuare, care este sistemul după care funcţionează intenţionalitatea ministerială. Punctajul primit la evaluarea calităţii este influenţat de respectivele poliţe de asigurare. Pentru a nu tulbura de la început spiritele, ministrul Educaţiei şi Cercetării şi preşedintele ARACIP au strecurat în textul de lege cuvîntul „facultativ”. Obligativitatea constă în conţinutul de facto al legii şi nu în faptul că nu apare în text cuvîntul „obligat” în sine. În traducere liberă, dacă nu închei poliţe de asigurare, nu este nicio problemă, dar dacă închei, cu cît mai multe, cu atît mai bine. Sigur că finanţele vizate sînt cele ale părinţilor. În funcţie de aceasta, unitatea de învăţămînt va primi puncte în plus la evaluarea calităţii. Conform Legii Calităţii, unităţile de învăţămînt primesc fonduri în funcţie de respectivul număr de puncte şi ne referim aici la finanţarea complementară, segmentul care se referă la reabilitarea unităţilor de învăţămînt. Oficial nu s-a stabilit încă formula de încheiere a acestor poliţe, birocraţia fiind, şi în acest caz, covîrşitoare.

Şcolile constănţene, în curs de evaluare

În Constanţa, şcolile din mediul rural care au solicitat să facă modificări în planul de şcolarizare, au chemat, urmînd împlinirea tuturor paşilor legali, echipe ARACIP care să facă evaluările externe. Astfel, conform declaraţiilor inspectorului şcolar Marian Sîrbu, săptămîna trecută, o echipă a ARACIP a vizitat patru locaţii, urmînd ca încă patru echipe (una se află deja pe teren) să desăvîrşească planul de evaluare propus. Activitatea echipelor ARACIP este supravegheată de reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, iar rapoartele vor fi date publicităţii după încheierea tuturor evaluărilor. Marian Sîrbu crede că punctele cîştigate în acest fel sînt, totuşi, prea puţine pentru a marca o diferenţă reală de o asemenea amploare, neexcluzînd însă posibilitatea existenţei acestei practici.