Scandalul legat de existenţa unui barou care funcţionează în paralel cu cel “clasic”, constituit în conformitate cu Legea privind organizarea profesiei de avocat, tinde să devină o adevărată criză la nivel naţional, punînd în pericol activitatea sistemului judiciar românesc. Vineri, conducerea Uniunii Avocaţilor din România (UAR) se va întîlni la Bucureşti pentru a decide dacă va trece la promisele acţiuni de protest, care ar putea paraliza activitatea instanţelor din întreaga ţară. După cum se ştie, UAR a anunţat că avocaţii “legali” vor intra în grevă pe 9 septembrie, protestînd împotriva faptului că structurile statului, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) tolerează existenţa Baroului Constituţional Român (BCR), o structură paralelă ai cărei membri fac concurenţă neloială avocaţilor propriu-zişi. Decanul Baroului Constanţa, avocatul Ionel Haşoti a declarat că vineri se va discuta ce modalitate de protest va fi adoptată. Potrivit lui Haşoti, s-ar putea ajunge pînă în situaţia în care apărătorii din oficiu vor refuza să intre în sală pentru a pleda. Acest refuz de a pleda va fi susţinut de absolut toţi membrii UAR, care consideră ilicit comportamentul “colegilor” din Baroul Constituţional. Prodecanul Baroului Bucureşti, Mircea Stănculescu a declarat pe 22 august că aşa-zişii avocaţi ai BCR săvîrşesc o infracţiune atunci cînd pledează întrucît încalcă art.92 din Legea privind organizarea profesiei de avocat. Iminenta grevă de pe 9 septembrie ar fi primul protest la nivel naţional declanşat de avocaţi, reprezentanţii UAR declarînd că legitimitatea protestelor lor este demonstrată de atitudinea Comisiei Juridice a Uniunii Europene care consideră că BCR nu este legal constitut. Acuzat că tolerează această situaţie, CSM se apără spunînd că procurorul general al României trebuie să facă recurs în interesul legii şi că decizia finală aparţine Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. Doar această instanţă, printr-o hotărîre definitivă şi irevocabilă, poate scoate Baroul Constituţional în afara legii. Toată povestea a început în urmă cu patru ani, cînd Judecătoria Deva, printr-o hotărîre definitivă, a recunoscut personalitatea juridică a Asociaţiei de Binefacere “Bonis Potra”, instituţie care a înfiinţat Baroul Constituţional Român. Condus de Pompiliu Bota, acest barou are în prezent unităţi teritoriale la nivelul fiecărui oraş, barouri care funcţionează în paralel cu barourile “legale”, deja existente. Ministerul Public a iniţiat contestaţii, astfel încît au fost anulate hotărîrile prin care au fost înfiinţate barourile subordonate organizaţiei conduse de Bota. Acesta a făcut plîngere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg şi a reclamat faptul că îi este interzis dreptul constituţional de a se asocia, dar Curtea de la Strasbourg a respins ca inadmisibilă reclamaţia, astfel că, în opinia UAR, acesta funcţionează nelegal.