UN PROIECT, PATRU PILONI Uniunea bancară este o soluţie mai realistă decât uniunea fiscală şi poate aşeza sectorul bancar „pe nişte principii mai sănătoase”, spune guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Actuala uniune monetară şi economică este incompletă. UE are feedback negativ privind băncile şi statele suverane, iar imperativul este de a distruge cercul vicios. O uniune bancară ar restaura încrederea în moneda euro şi ar fi un prim pas către o uniune fiscală”, a spus Isărescu. El a explicat că proiectul are „patru piloni complementari” - în primul rând, este nevoie de un set unic de reguli; în al doilea rând, trebuie să existe o autoritate unică de supraveghere a băncilor, la nivelul UE (Banca Centrală Europeană ar putea îndeplini rolul); în al treilea rând, trebuie să existe o procedură unică în care să intre băncile cu probleme, pentru a evita crizele bancare; nu în ultimul rând, trebuie implementată o schemă unică de garantare a depozitelor.

RISCURI Fiecare pilon are avantaje şi dezavantaje, spune Mugur Isărescu. „Asociaţia Europeană a Băncilor joacă rolul central în elaborarea setului unic de reguli. Cel puţin ar trebui să joace. Rezultatul ar fi mai puţin arbitraj în reglementare, ceea ce este foarte important, pentru că altfel, băncile ar evita regulile naţionale şi-ar duce-o foarte bine. În plus, se întăreşte principiul neutralităţii competitive; mai exact, „aceeaşi afacere, aceleaşi reguli”. De asemenea, transparenţa va contribui la un cadru robust de reglementare”, explică guvernatorul băncii centrale. Există însă şi riscuri. Un singur manual pentru 8.000 de bănci, câte sunt în Europa, s-ar putea să nu fie suficient de flexibil. În vreme ce băncile din zona euro vor fi suprareglementate (se adaugă şi regulile de la nivel naţional), cele din afara uniunii monetare ar putea decide să nu adere şi, astfel, subsidiarele locale pot evita legislaţia mai prohibitivă.

FRAGMENTARE Isărescu mai apreciază că participarea voluntară a statelor non-euro în uniunea bancară ar putea însemna fragmentarea pieţei unice „în ţări participante şi non-participante”, motiv pentru care asupra înfiinţării unei instituţii unice de supraveghere planează incertitudini. În aceste condiţii, este o idee bună acordarea mandatului de supraveghere Băncii Centrale Europene? „Pare că este o alegere bună, deşi sunt şi opinii contra. BCE are o expertiză puternică în ceea ce priveşte sectorul financiar”, conchide Isărescu. În prezent, participarea României la uniunea bancară se va face doar dacă „putem sta la masă”, după cum a declarat recent premierul Victor Ponta, referindu-se la faptul că statele din afara zonei euro nu au dreptul de a participa la discuţii.