Comisia Europeană propune Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez. "În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare. Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene. Tot astăzi, Comisia Europeană a emis o recomandare complementară, stabilind măsuri concrete pe care autorităţile poloneze le pot lua pentru a remedia actuala situaţie. Dacă autorităţile poloneze vor aplica recomandările, Comisia este pregătită, în consultări cu Parlamentul European şi cu membrii Consiliului UE, să reanalizeze propunerea argumentată", a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.

Anunțul a avut un prim efect, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, anunțând că este dispus să discute cu reprezentanţii Comisiei Europene în luna ianuarie 2018 despre situaţia sistemului judiciar. În schimb, Partidul Lege şi Justiţie (PiS, centru-dreapta), aflat la guvernare la Varşovia, a avut o reacție agresivă. "Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice", a spus Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Lege şi Justiţie, condusă de liderul conservator Jaroslaw Kackynski.

Urmează România?

Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri, într-o şedinţă informală cu presa, că există un risc de activare a Articolului 7 şi în cazul României din partea instituţiilor europene, din cauza legilor Justiţiei, adăugând că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îl evită. "Există un risc evident de activare a Articolului 7 şi în cazul României, din cauza legilor justiţiei. Ministrul Justiţiei mă evită", a susţinut Klaus Iohannis. Şeful statului a adăugat că nu înţelege atitudinea acestuia faţă de aceste modificări, mai ales că este o persoană din sistem. Şeful statului nu a dorit să spună ce va face în cazul legilor din justiţie, care încă sunt pe traseul legislativ, şi nu au ajuns la promulgare. Preşedintele consideră însă că cei care au în acest moment pârghiile de a face ceva se manifestă chiar vocal, şi că, la rândul lui, o va face la momentul potrivit. În ceea ce priveşte referendumul pe Legile justiţiei, anunţat încă de la începutul anului, preşedintele spune că nu este ultimul as pe care îl are în mânecă. "Aştept pentru când va fi...", a fost răspunsul la întrebarea legată de o posibilă iniţiativă privind chemarea populaţiei la consultare. Iohannis a afirmat că "trebuie să fii căzut din lună" să consideri că nu vor exista efecte ale adoptării acestor legi, în mod netrasparent şi să ai impresia că nu vor fi urmări. "Nu vom fi mai respectaţi şi nu se va considera că am consolidat statul de drept, astfel. A rămas percepţia că suntem o ţară care încearcă să fenteze”, a spus şeful statului, arătând că şi adoptarea, în primăvară a Ordonanţei 13 a produs efecte grave în percepţia externă.