Începînd cu anul universitar 2005-2006, universităţile din România au intrat într-un proces de restructurare pentru a îndeplini cerinţele promovate de Convenţia Europeană de la Bologna. Această restructurare şi-a propus aducerea planurilor de învăţămînt la o structură cît mai apropiată de nivelul european. Sistemul de credite transferabile care acţionează la nivelul instituţiilor de învăţămînt superior presupune ca importanţa unui curs şi numărul de credite acordat să se stabilească în colaborare cu studenţii. Aceştia trebuie să comunice profesorului cît timp au alocat pregătirii unui curs, iar profesorul trebuie astfel să stabilească cîte credite primeşte respectivul curs. Un credit este tradus în 30 de ore de pregătire per student. „Sistemul de credite transferabile, necesare pentru echivalarea studiilor, nu funcţionează corect, în niciuna dintre universităţile româneşti”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele educaţional al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Vlad Atanasiu. „În cel mai bun caz, profesorul a estimat cît are nevoie studentul să înveţe şi astfel a stabilit numărul de credite. În multe cazuri, s-a negociat la catedră sau între catedre importanţa unui curs”, a mai spus reprezentantul studenţilor.

Studenţii se plîng şi de faptul că programele facultăţilor sînt mult prea încărcate, motiv pentru care nu permit ca numărul necesar de credite să fie obţinut într-un singur semestru, aşa cum prevăd normele Procesului Bologna. ANOSR a iniţiat o campanie legată de stadiul implementării prevederilor Procesului Bologna în universităţi, ce are ca scop creşterea nivelului de informare şi avertizare în mediul universitar românesc în privinţa acţiunilor necesare pentru conectarea sistemului de învăţămînt superior românesc la spaţiul european. Campania are trei etape, prima constînd în 15 training-uri, realizate în 15 universităţi, împreună cu 300 de reprezentanţi ai studenţilor. A doua etapă a constat în organizarea "Săptămînii Bologna" în universităţi, iar ultima etapă a fost lansată, ieri, concluziile studenţilor în urma campaniei fiind discutate în dezbatere naţională. Modelul Bologna presupune organizarea învăţămîntului superior pe trei cicluri, după cum urmează: ciclul de licenţă, cu durata de trei ani, ciclul de masterat, cu durata de doi ani şi ciclul de doctorat, cu durata de trei ani. După terminarea fiecărui ciclu, absolvenţii primesc o diplomă, continuarea studiilor după ciclul de licenţă (primii trei ani) fiind facultativă.