S-a vorbit atât de mult despre „binomul SRI - DNA“ încât tema conform căreia Justiția din România a ajuns să arunce destine în malaxorul unei abstracte lupte anticorupție, în care nu se mai distinge unde se oprește datoria instituțiilor statului și unde încep interesele de grup ale diverselor facțiuni din Serviciile care comandă DNA dosare, a devenit o temă de cultură generală. În general, oamenii politici, și nu numai, au criticat vehement „binomul SRI - DNA“, spunând că în spatele multora dintre dosarele realizate de DNA se află SRI. Printre aceștia se numără și co-președintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, care a afirmat că „aceste agenții au devenit o supra-putere, situându-se deasupra celor trei puteri constituționale ale statului“. „O supra-putere ocultă și irațională ce trezește în mintea generațiilor mature amintirea rolului pe care-l jucau cândva partidul comunist și brațul său înarmat, Securitatea”, a scris Tăriceanu, în urmă cu ceva vreme. La rândul său, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu, cercetat în 10 dosare penale și încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde ispășește o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în dosarul Centrului Militar Zonal Constanța, a spus că se consideră deţinut politic şi o victimă a "binomului SRI - DNA". „Eu, ca președinte al CJ Constanța, am fost înlăturat din a mai candida în 2016 prin aceste acțiuni politice. A fost o execuție politică 100%, ordonată de binom, de sistem. Parţial a fost cu voia lui Băsescu, apoi cu a celor care au preluat“, a subliniat Constantinescu. Cert este că, la nivel general, există o percepție referitoare la o implicare masivă a SRI în activitatea DNA. Mai mult decât atât, gura lumii vorbește și de faptul că „brațul lung“ al Serviciului de Informații îi atinge chiar și pe unii dintre judecători, care ar fi influențați să dea anumite decizii în funcție de interesele de moment ale SRI.

JUDECĂTORII PUN PICIORUL ÎN PRAG

Pentru ca cei de la SRI să nu își mai bage nasul în treburile Justiției, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a propus Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca racolarea sau tentativa de recolare a magistraților de către servicii să fie pedepsită cu închisoare. De asemenea, UNJR a propus ca și comisiile parlamentare de control al Serviciilor să poată verifica dacă acestea au acoperiți în Justiție sau nu. „UNJR a propus CSM în 13 septembrie completarea proiectului de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prin includerea unei noi infracțiuni și pedepse pe măsura gravității faptei pentru angajații serviciilor de informații care încearcă să racoleze magistrați. Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. Pedeapsa aplicată lucrătorilor serviciilor de informații vine ca și completare la interdicția care deja îi privește pe magistrați și personalul auxiliar, cărora le este interzis să fie lucrători operativi ai serviciilor de informații. Mai mult, UNJR a mai propus ca, în cazul în care infracțiunea de racolare a unui judecător, procuror sau personal auxiliar este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei pentru acesta să se majoreze cu jumătate“, a scris șefa UNJR, Dana Gîrbovan.