În ciuda cercetărilor ştiinţifice care demonstreză efectele nocive ale consumului de canabis asupra sănătăţii, unul din 25 de oameni a încercat să fumeze canabis sau o face în mod regulat, numărul lor ridicîndu-se la 166 de milioane în înreaga lume. Cifrele, obţinute de la Biroul ONU pentru Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii (UNODC), arată că, în 2006, unul la 25 de oameni, cu vîrste cuprinse între 15 şi 64 de ani, a avut cel puţin o experienţă de consum de canabis. Studiul, realizat de profesorii Universităţii Queensland din Brisbane şi Universităţii New South Wales din Sydney, conţine, pe lîngă datele de la UNODC, o trecere în revistă prin literatura medicală de specialitate din ultimii zece ani privind efectele efectele consumului de canabis asupra sănătăţii.

Cercetarea a revelat că cel mai mare consum de canabis era în SUA, Australia şi Noua Zeelandă şi apoi în ţările europene. În Asia, Africa şi America, existau 31, 25 şi respectiv 24% din consumatorii de canabis din lume, în Europa 18%, iar în Oceania 5%. Australia şi Noua Zeelandă aveau cea mai mare rată a consumului, 8% din poplaţia cu vîrste între 15 şi 64 de ani. Însă, în ambele ţări, consumul era în declin, ca şi în Europa Occidentală. În schimb, consumul de canabis era în creştere în unele ţări cu o economie slab dezvoltată din America de Sud şi Africa. De asemenea, studiul a mai revelat că 10% dintre cei care au încercat canabisul au devenit consumatori zilnici, în timp de între 20 şi 30%, consumatori săptămînali. În medie, 9% dintre cei care au fumat canabis devin dependenţi de acest drog, în timp ce riscul de dependenţă de nicotină este de 32%, de heroină 23% şi de alcool 15%. Consumul de canabis începe în mod normal în anii adolescenţei, cunoaşte un vîrf între 20 şi 25 de ani şi descreşte pe măsură ce tinerii lucrează cu normă întreagă, se căsătoresc şi au copii.

În SUA, Australia şi Noua Zeelandă, cei care fumau regulat canabis erau mai susceptibili să folosească ulterior şi alte droguri ilicite, inclusiv cocaină şi heroină. Consumul de canabis în timpul sarcinii poate reduce greutatea copilului la naştere, dar nu pare să producă malformaţii. Printre efectele nocive resimţite de cei care practică un consum intens, cele mai frecvente sînt dificultăţile de învăţare, concentrare şi memorare. Consumatorii prezintă şi un risc sporit de a avea un accident de maşină şi de boli cardiovasculare. Totodată, consumul de canabis afectează funcţia respiratorie, dar cum majoritatea consumatorilor sînt şi fumători de tutun, nu se poate determina exact influenţa canabisului asupra riscului de cancer pulmonar, de exemplu. De asemenea, canabisul pare să aibă efecte şi asupra sănătăţii mentale, cauzînd crize de anxietate sau sporind riscul de schizofrenie la cei predispuşi. În ceea ce priveşte sănătatea publică, efectul consumului de canabis este probabil modest prin comparaţie cu cel al consumului de alcool, tutun şi alte droguri ilegale.