Slujbe pe termen scurt. Scandalul extinderii UE pe uşa din dos este departe de a ajunge la final. Libertăţile câştigate în ultimii 20 de ani se concretizează, în primul rând, în dreptul de a călători sau a munci oriunde în Europa, drept îngrădit însă de multe state membre UE, de frica creşterii concurenţei pe piaţa muncii. Spectrul crizei în marile economii europene ţine în alertă atenţia opiniei publice în ceea ce priveşte imigraţia. Şi nu sunt deloc îmbucurătoare informaţii de genul: unu din opt tineri din Bulgaria are planuri concrete de a pleca în viitorul apropiat la muncă în străinătate. Potrivit datelor de la Strategia Naţională pentru Tineret 2010-2020 din cadrul Ministerului Educaţiei, numărul tinerilor deloc interesaţi de politică este într-o creştere constantă şi a ajuns la 61%, de la 32% în 1998, în timp ce organizaţiile de tineret nu îi atrag deloc şi această tendinţă se intensifică. În urmă cu cinci ani, doar 7% dintre tineri aveau legături cu astfel de organizaţii, în timp ce doar 2,2% ţin de un partid. Tinerii sunt însă foarte interesaţi de cluburile sportive, dar şi de mediu şi drepturile omului. După o scădere în 2002-2006, în prezent, tot mai mulţi tineri sunt interesaţi să plece din ţară, mai ales în rândul celor de 20-29 de ani. Datele arată că este vorba mai mult de persoane fără educaţie superioară. 25% dintre tineri sunt interesaţi de slujbe pe termen scurt în străinătate, majoritatea dintre ei cu calificări medii şi/sau fără experienţă de lucru.

La muncă de la vârstă fragedă. Interesul faţă de lectură este şi el în scădere, unu din cinci tineri neavând nici măcar o carte. Şi procentul celor care folosesc calculatorul zilnic este scăzut, comparativ cu alte state din UE, 57% dintre cei de 16-24 de ani, comparativ cu media UE de 73% şi 42% pentru cei din grupul 25-34 de ani. Vârsta medie la care bulgarii intră în câmpul muncii este de 22 de ani, în timp ce media la nivel UE este de 20 de ani. În România şi Ungaria, vârsta este de 23 de ani, 16 pentru Olanda, 17 pentru Marea Britanie, 20 pentru Lituania, 21 de ani pentru Cehia. Majoritatea tinerilor bulgari susţin că nu sunt motivaţi, din cauza salariilor mici şi a condiţiilor de lucru necorespunzătoare, iar mulţi preferă să îşi dezvolte propria afacere. Bulgarii cu vârste între 15 şi 30 de ani locuiesc mai mult timp împreună cu părinţii, comparativ cu media UE de 28 de ani pentru femei, 32 de ani pentru bărbaţi, motivul fiind lipsa banilor pentru a cumpăra sau închiria o locuinţă. Vârsta medie de căsătorie creşte constant, mulţi tineri considerând mariajul ca fiind ceva învechit. Numărul divorţurilor în rândul tinerilor este şi el în creştere. Şi consumul de alcool este în creştere, în 2010, 52% dintre cei de 15-24 de ani consumau băuturi alcoolice, cu 12% mai mulţi decât în 2009, de asemenea, tot mai mulţi tineri fumează, 31% în aceeaşi grupă de vârstă. Consumul de droguri a crescut la 3%, de la 1% în 2005, dar, comparativ cu alte state UE, Bulgaria, Grecia, Cipru şi Malta înregistrează cel mai scăzut nivel al consumului de droguri.

Puţini rezidenţi străini. Ungaria are pe teritoriul său cea mai mică proporţie de cetăţeni străini din rândul celorlalte state membre ale UE. Numărul cetăţenilor străini care cer rezidenţă permanentă în Ungaria a ajuns la 194.000 în ianuarie 2010, dar numai câteva mii dintre aceştia solicită şi cetăţenia. În Ungaria, cetăţenii străini reprezintă 1,9% din populaţie, cea mai mică proporţie din UE, cu mult sub rata înregistrată de vechile state membre UE, unde străinii reprezintă în medie 8-10% din populaţie sau chiar mai mult. În oraşul Kecskemet din centrul ţării, numai aproximativ 50 de persoane obţin anual cetăţenia. Majoritatea acestora sunt etnici maghiari. În anii trecuţi, noii cetăţeni ungari din Kecskemet proveneau din România, Serbia sau Ucraina. Începând de anul viitor, etnicii maghiari din ţările vecine vor putea să obţină cetăţenia ungară fără să aibă reşedinţa permanentă în această ţară.