Curtea de Apel Constanţa a vrut să judece, ieri, recursul înaintat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) împotriva deciziei Tribunalului Constanţa de a-l elibera din arest pe Ziadin Sefedin, de 58 ani, din Constanţa, unul dintre locotenenţii cetăţeanului turc Halim Atma, capul unei reţele de şantajişti. Instanţa a constatat că Sefedin nu a fost adus de la penitenciarul Poarta Albă întrucât nu a fost citat pentru termenul de ieri, astfel încât judecătorii au amânat judecarea recursului pentru mâine, la ora 10.00. De asemenea, ceilalţi complici ai lui Sefedin, Halim Atma, Ifran Amza şi Mircea Constantin Moroianu au contestat decizia prin care li s-a respins punerea în libertate, solicitare ce va fi judecată tot mâine. Conform rechizitoriului, în luna decembrie a anului trecut, autorităţile române în colaborare cu cele din Turcia au reuşit anihilarea unei reţele care acţiona la Constanţa şi se ocupa cu sechestrarea, tâlhărirea şi şantajarea unor oameni de afaceri turci. Operaţiunea intitulată „Arkadash” a fost iniţiată anul trecut, în februarie, de Poliţia Naţională din Turcia, ca urmare a plângerii unui om de afaceri turc, care căzuse victimă reţelei mafiote. Cetăţenii turci erau atraşi în România prin oferirea unor perspective de afaceri deosebit de avantajoase în domeniul turismului. Din momentul în care ajungeau la Bucureşti, pe calea aerului, oamenii de afaceri erau preluaţi de „managerii” firmelor fictive româneşti şi transportaţi la Constanţa, pentru discuţii de afaceri. Infractorii îşi invitau viitorii parteneri în restaurante sau cluburi de noapte şi le facilitau legături cu prostituate. Se duceau apoi împreună în locuinţe închiriate, unde îşi lăsau victimele doar în compania prostituatelor. Era momentul în care intrau în scenă alţi membri ai reţelei, care pătrundeau cu forţa în camere, pretinzând că sunt poliţişti şi îi acuzau pe oamenii de afaceri turci că întreţineau relaţii sexuale cu minore. Au fost şi situaţii în care falşii poliţişti plasau în camerele turcilor pastile sau alte substanţe despre care spuneau că sunt droguri. De fiecare dată, infractorii le comunicau victimelor că sunt pasibile de condamnarea la mulţi ani de închisoare, dar că este posibilă rezolvarea situaţiei contra unor sume cuprinse între 30 şi 40.000 euro. Întotdeauna, membrii grupării foloseau acte de violenţă extremă, tortură, teroare psihică şi ameninţări cu moartea. Pentru a se putea întoarce acasă, victimele, supravegheate de infractori, îşi sunau rudele sau prietenii şi le cereu să le trimită bani. Pe parcursul derulării cercetărilor au fost identificate şi audiate şapte victime, cetăţeni turci, patroni ai unor hoteluri din Turcia, de la care membrii grupării au solicitat şi obţinut în schimbul eliberării aproape 100.000 euro.