Unul dintre principalii lideri ai budismului tibetan, contestat de o parte dintre adepți, a abandonat brusc viața monahală după ce s-a căsătorit cu o prietenă din copilărie în India, au anunțat joi serviciile sale. Thaye Dorje, de 33 de ani, a fost desemnat încă din copilărie drept reîncarnarea Karmapa Lama, liderul uneia dintre cele patru ramuri ale budismului tibetan. Dar acest titlu i-a fost contestat mult timp de o parte dintre adepții acestei școli, care recunosc un alt călugăr, Urgyen Trinley, numit de Dalai Lama, liderul principalei ramuri a budismului tibetan, scrie AFP. Joi, serviciile lui Thaye Dorje au anunțat în mod neașteptat că acesta a abandonat viața monahală după ce s-a căsătorit la data de 25 martie, în cadrul unei ceremonii private de la New Delhi cu Rinchen Yangzom, 36 de ani, născută în Bhutan. ''Am sentimentul puternic, profund în inima mea, că decizia mea de a mă căsători va avea un impact pozitiv (...) pentru fiecare dintre noi'', a declarat mirele, citat într-un comunicat al serviciilor sale. Acestea au precizat că el va continua să îndeplinească rolul de Karmapa, în special prin continuarea rugăciunilor. După cum cere tradiția tibetană, călugării desemnează un băiat tânăr care a arătat semne de asemănare cu unul dintre liderii lor decedați ca fiind reîncarnarea acestuia din urmă. Thaye Dorje s-a născut în Tibet dintr-un tată care era el însuși un Lama înalt plasat și o mamă descendentă din nobilimea tibetană. Potrivit biografiei sale oficiale, el avea un an și jumătate când a început să spună că este Karmapa. Karmapa Lama nu este singurul titlu budist tibetan subiect de controverse. Panchen Lama, despre care se crede că joacă un rol important în alegerea succesorului lui Dalai Lama, este obiectul unei dispute din 1995 între guvernul chinez și Dalai Lama, care au desemnat fiecare câte unul. Cel desemnat de Dalai Lama a fost arestat de Beijing la vârsta de șase ani și nimeni nu l-a mai văzut de atunci.

Guvernul comunist și ateu de la Beijing, care consideră Tibetul ca parte inalienabilă a Chinei de la anexarea lui la începutul anilor 1950, a revendicat de mult timp dreptul de a controla procesul de reîncarnare a preoților-călugări budiști numiți Lama. Numeroși budiști tibetani se tem acum ca Beijingul să nu încerce să impună un lider spiritual la propria alegere după moartea lui Dalai Lama.