O DECIZIE AŞTEPTATĂ Agenţia de rating Standard & Poor\'s trece cu tancul peste zona euro, reducând ratingurile a nouă state şi retrăgându-se apoi elegant la bază, unde frigiderul este plin ochi. Ratingurile Italiei, Spaniei, Ciprului şi Portugaliei au fost coborâte cu două trepte (Portugalia a ajuns în categoria junk - nerecomandat investitorilor), însă cel mai puternic afectate sunt Franţa şi Austria, care şi-au pierdut ratingurile maxime AAA. Alte ţări retrogradate sunt Malta, Slovacia şi Slovenia. Cei de la Standard & Poor\'s şi-au motivat decizia prin „eşecul liderilor din zona euro de a gestiona criza şi chiar de a-i identifica în mod corect cauzele”. Imediat după anunţarea noilor ratinguri, bursele importante din Europa şi SUA au căzut puternic. Ratingul Austriei a fost retrogradat din cauza exporturilor masive pe care le are către Italia, precum şi pierderilor cu care se confruntă băncile, din cauza subsidiarelor din Ungaria. Culmea, Austria anunţase că diminuează expunerea principalelor sale bănci în Europa de Est tocmai pentru a-şi păstra ratingul maxim. În aceste condiţii, chiar şi fără aprobarea Comisiei Europene, marile bănci austriece îşi vor reduce probabil expunerile în regiune. Italia, aflată în mijlocul crizei datoriilor suverane, a fost retrogradată cu două trepte, de la A la BBB+. În afară de Germania şi Slovacia, toate celelalte ţări au primit perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că ratingurile ar putea fi tăiate din nou, dacă ceva nu se schimbă în bine.

PUTEA FI ŞI MAI RĂU Efectul direct al anunţului Standard & Poor\'s va fi o creştere a dependenţei marilor bănci de finanţarea primită de la Banca Centrală Europeană, fapt care reduce şi mai mult perspectivele creşterii economice. „Criza din Europa este cauzată în măsură mai mare de deficitele comerciale şi de o pierdere a competitivităţii din partea economiilor periferice ale eurozonei, cum ar fi Spania şi Italia, decât de un exces al împrumuturilor la care recurg guvernele”, au explicat cei de la Standard & Poor\'s. În replică, comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn, a declarat că regretă „decizia inconsistentă a S&P, venită într-un moment în care zona euro luptă pe toate fronturile împotriva crizei”. Oficialii francezi au răspuns cu optimism la pierderea ratingului maxim, spunând că nu este o tragedie. Analiştii spun însă că putea fi şi mai rău, dacă măsura nu ar fi fost anunţată încă din decembrie. „Este un eveniment rău. Ar fi fost însă şi mai rău dacă măsura nu ar fi fost anunţată din decembrie. Pieţele au fost pregătite. Nu s-au făcut nominalizări, însă s-a vorbit despre un număr mare de state, deci nu era dificil de prevăzut care erau cele vizate”, a comentat economistul Daniel Dăianu, precizând că, până acum, deciziile luate de oficialii europeni „nu sugerează că există o perspectivă de reluare a creşterii economice în zona euro”. În plus, pactul fiscal euro nu reuşeşte să contureze imaginea unei uniuni monetare viabile, mai spune Dăianu.

FINANŢARE MAI SCUMPĂ România este afectată de situaţia grea din zona euro, întrucât persistenţa crizei menţine la cote ridicate costurile finanţărilor şi refinanţărilor, explică Dăianu: „Situaţia în sectorul bancar rămâne foarte complicată, băncile fiind într-o goană nebună pentru a-şi reface baza de capital propriu. Este un indiciu că ne vom confrunta cu vremuri grele, deoarece pieţele bancare locale din Europa Centrală şi de Est sunt controlate de grupuri bancare aflate în acest proces de deleveraging (dezintermediere), în care încearcă să îşi adecveze noile cerinţe de capital şi de lichiditate”. Economistul a amintit şi de Austria, care caută să-şi limiteze expunerea în zonă: „Dialogul cu băncile devine o piesă importantă în asigurarea stabilităţii financiare. Faptul că Austria este depunctată şi că se gândeşte la ea şi mai puţin la ţările unde operează grupurile bancare care au sucursale locale devine un element de preocupare pentru noi”.

VAL DE AVERSIUNE Situaţia grea din zona euro nu cade bine pentru România, care începe în 2012 să restituie bani către finanţatorii internaţionali. În plus, o adâncire a crizei din zona euro ar alimenta o fugă către lichidităţi. Dacă banii încep să iasă din economie, piaţa valutară va fi sub presiune, în lipsa unor intervenţii ale băncii centrale. „Decizia S&P este una foarte greu de digerat. Teoretic, pentru a repara situaţia, zona euro trebuie să reducă datoria publică şi să arate cum poate să-şi crească veniturile, în mod credibil. Pentru ambele este nevoie de timp. Efectul imediat al deciziei se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia şi Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare”, a comentat analistul Florin Câţu. De aceeaşi părere este şi economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, care spune că „pe cât de dramatică este decizia Standard & Poor\'s, pe atât este de nefundamentată” şi se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care au fost retrogradate Austria şi Franţa: „Mi se pare că agenţiile de rating încearcă cumva să împingă ţările cu probleme către probleme şi mai mari. Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba - dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune, inclusiv pentru regiunea noastră, prin contagiune, prin neîncredere. Să sperăm că pieţele vor începe să diferenţieze. România arată mai bine decât multe state din Europa”. Alţi economişti sunt ceva mai rezervaţi şi spun că decizia Standard & Poor\'s va avea un impact semnificativ doar că agenţiile de rating Moody\'s şi Fitch fac un pas similar.