Funcţionarii germani lucrează de 17 ani la un “puzzle” uriaş, sortînd milioane de bucăţi de hîrtie din documentele arhivelor STASI, poliţia secretă din fosta RDG, în încercarea de a reconstitui dosare, dar munca le va fi uşurată simţitor de un nou program informatic. Din fericire pentru ei, un sistem informatic special conceput - graţie unei finanţări guvernamentale de şase milioane de euro - îi va ajuta în curînd să recreeze numeric şi mai rapid aceste dosare.

Distrugerea documentelor a început la căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, autorităţile comuniste încercînd să scape de peste 40 de ani de secrete - denunţuri, rapoarte, transcrieri ale interogatoriilor, rapoarte ale spionilor din străinătate. Funcţionarii Ministerului pentru Securitatea statului au început să ia la mînă dosarele. Aşezate în saci, bucăţile de hîrtie urmau să fie arse, dar “comitetele cetăţenilor” au reuşit la timp să pună mîna pe 15.500 saci. Din 1995, angajaţii lucrează, aproape de Nuremberg, pentru a reconstitui documentele. Aşezaţi la mese uriaşe, ei golesc sacii şi încep să adune foaie cu foaie. “În medie, un angajat reuşeşte să termine un sac pe an”, a spus Joachim Häussler, angajat de biroul pentru arhivele STASI. Sacii conţin în medie 3.000 de pagini, rupte în cîte 12-15 bucăţi, iar funcţionarii au reuşit să reconstituie conţinutul a circa 400 de saci, adică aproape 900.000 de pagini sau 3% din total. La început, 30-45 persoane lucrau la acest puzzle, dar acum nu mai sînt decît nouă, deci va dura foarte mult pînă al reconstituirea celor 15.500 saci, a spus un alt funcţionar.

Recurgerea la noua metodă de reconstrucţie numerică va permite rapiditate şi un proces mai sistematic, a explicat Bertram Nickolay, inginer la Institutul Fraunhofer. Acum, un sac din cinci nu poate fi reconstituit manual, pentru că bucăţile de hîrtie sînt prea mici, a spus Nickolay, subliniind că unele pagini au fost rupte şi în 50-60 de bucăţi, ceea ce sugerează că ele conţineau informaţii explozive. Programul, care permite scanarea fragmentelor pe ambele părţi, pentru compararea formelor, culorilor şi caracterelor scrisului sau a ceea ce este tipărit, va permite rezolvarea celui mai mare puzzle din lume în cinci-şase ani, a subliniat Nickolay. “Circa 90% din conţinutul fiecărui sac provine de la aceleaşi documente, găsim rapid bucăţile de hîrtie care seamănă şi ce rămîne este memorat, pentru a se compara cu noi elemente”, a explicat el.

Reconstituiera documentelor a permis identificarea unor foşti colaboratori ai STASI, ca teologul Heinrich Fink, care spiona Biserica şi studenţii de la Universitatea Humboldt din Berlin. După căderea regimului, el a fost numit rector şi apoi ales deputat, dar trecutul i-a fost scos la lumină în 1995, cînd i-a fost reconstituit dosarul. Potrivit unui funcţionar, multe dintre documentele parţial distruse vizează ultimii ani ai regimului şi mai ales spionajul STASI în străinătate şi împotriva disid