Decizia Curții de Apel Alba Iulia, care a constatat dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu într-o decizie de eliberare a unei persoane condamnate pentru această faptă, are un efect de bulgăre de zăpadă asupra Justiției. În timp ce mai mult de 2.000 de dosare penale sunt în aer după crearea acestui precedent, instanțele se întrec în decizii de achitare pentru persoane judecate pentru abuz în serviciu, inculpații și avocații lor se folosesc de acest precedent pentru a cere eliberarea, iar juriștii vin cu păreri în serie. Colac peste pupăză, parlamentarii au pus în discuție actul de abrogare a Ordonanței nr. 13, care viza exact reglementarea abuzului în serviciu conform recomandărilor Curții Constituționale a României (CCR), modificări pe care foștii parlamentari nu s-au sinchisit să le includă în lege pentru a evita o asemenea situație.

PRECEDENT CU EFECT DE TĂVĂLUG

La doar o zi după decizia discutată a Curții de Apel Alba Iulia, magistrații Curții de Apel Cluj au decis achitarea a patru persoane din fosta conducere a SC Electrica Nord Transilvania, acuzate de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, pe motiv că fapta de care sunt acuzate nu mai este prevăzută de legea penală. Sentința este definitivă. Precizăm că infracțiunea de abuz în serviciu a fost dezincriminată pentru că legea care pedepsea această faptă nu a fost modificată conform recomandărilor CCR. În forma existentă în Codul Penal, abuzul în serviciu este definit astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. După analizarea a numeroase sesizări legate de faptul că această definiție lasă loc la interpretări, abordări subiective și abuzuri, CCR a dispus redefinirea noțiunii de abuz în serviciu. Judecătorii CCR au decis ca sintagma „nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos”, care a generat o multitudine de interpretări și abordări subiective, să fie înlocuită cu „nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte cu încălcarea legii”. De asemenea, CCR a stabilit că pot fi acuzați de abuz în serviciu doar cei care, în exercitarea funcției, nu au respectat ordonanțe guvernamentale sau legi. Practic, cei care au fost acuzați de abuz în serviciu pentru nerespectarea Hotărârilor de Guvern, Consiliu Județean sau Local au scăpat de o eventuală pedeapsă. Conform legii, modificările ar fi trebuit puse în practică în maximum 45 de zile de la pronunțarea CCR (15 iunie); în caz contrar, prevederile întregului articol atacat devin nule de drept. Termenul a expirat, prin urmare, articolul din Codul Penal privitor la pedepsirea abuzului în serviciu a fost anulat de drept. Pentru că decizia Curții de Apel Alba Iulia a generat reacții aprinse din toate părțile, judecătorii au dat publicității motivarea hotărârii care a stabilit un precedent în Justiție. Conform documentului, motivul principal pentru care magistraţii au anulat pedeapsa este acela că persoana condamnată a încălcat o Hotărâre de Guvern, și nu o lege, ordonanţă guvernamentală sau Ordonanţă de Urgenţă.

SCAPĂ NICUȘOR CONSTANTINESCU DE ÎNCHISOARE, ÎN DOSARUL „CMZ”?

S-a tot vorbit despre faptul că persoanele condamnate sau acuzate de abuz în serviciu pentru nerespectarea unor acte normative care nu intră în categoria legilor sau ordonanțelor ar putea invoca precedentul creat de magistrații de la Alba Iulia pentru a scăpa de acuzații sau, după caz, de sentințe. Unul dintre cei care ar putea scăpa de condamnare penală pentru abuz în serviciu este fostul președinte al Consiliului Județean Constanța (CJC) Nicușor Constantinescu, aflat în închisoare, unde ispășește o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani, pentru subfinanțarea Centrului Militar Zonal. În acest caz, avocatul lui Constantinescu, Marius Mocanu, a explicat că situația este destul de complicată. Avocatul a spus că fostul președinte CJC este condamnat pentru nerespectarea articolului 76 din Legea nr. 446/2006, care spune că autoritățile locale au datoria de a asigura toate utilitățile pentru centrele militare zonale. Însă noțiunea de autoritate publică locală nu este definită ca o persoană, ci ca o entitate, așa că nu e clar dacă președintele unui Consiliu Județean poate fi tras la răspundere pentru că entitatea nu a respectat legea. „În acest sens, vom mai depune la Curtea de Apel Constanța o cerere de revizuire a sentinței în dosarul „CMZ”, ceea ce este o cale extraordinară de atac“, afirmă Mocanu.

UN SFERT DIN ACTIVITATEA DNA DISPARE?

Avocatul Gheorghe Piperea a adus în atenție faptul că decizia Curții de Apel Alba Iulia poate duce la închiderea a mii de dosare aflate în cercetare sau pe rolul instanțelor. Mai mult, el a atras atenția asupra faptului că Ordonanța nr. 13, care a generat o avalanșă de reacții negative și o revoltă publică la nivelul întregii țări, ar fi reglementat abuzul în serviciu în acord cu recomandările CCR. „Pentru sistemul judiciar, consecințele sunt drastice. În baza deciziei CCR, abuzul în serviciu este, cel puțin în varianta soluționată de Curtea de Apel Alba Iulia, dezincriminat tacit. Toți cei condamnați în baza acestui text declarat neconstituțional urmează să fie achitați. Tuturor li se vor putea acorda despăgubiri pentru pușcărie injustă. Tot noi le vom suporta, desigur. O mare parte dintre dosarele de abuz în serviciu, nesoluționate încă, se vor închide pentru totdeauna. Inclusiv cele de la DNA. Atât de multe încât, probabil, un sfert din volumul de activitate al DNA va dispărea. Abrogata OUG 13/2017 reincrimina abuzul în serviciu. DNA putea continua să își construiască mitul. Doar că principalul oponent al OUG 13/2017 a fost chiar DNA. Opoziția contra acestei reglementări a fost foarte eficientă. Mai toată lumea s-a dus după fentă, crezând ca OUG 13/2017 legalizează furtul (??!), când, în realitate, dădea impresia ca dezincriminează abuzul în serviciu. De fapt, dezincriminarea era ceva ce deja se întâmplase, din august 2016. Acum e nevoie de o reincriminare. Doar că cei cu dosare soluționate deja, sau cu dosare pe rol, vor fi achitați. Indiferent de legea nouă, se aplică legea penală mai favorabilă. Ia vedeți, acum, cam cine poate profita de această situație. Și vedeți cine și ce subminează, de fapt, statul de drept prin incompetență și exces de zel”, a transmis Piperea.

GUVERNUL A FĂCUT 13-14. ACUM, E RÂNDUL PARLAMENTULUI!

În timp ce discuțiile despre abuzul în serviciu ating niveluri nebănuite, senatorii au adoptat actul prin care se abrogă Ordonanța nr. 13. Decizia nu a fost ușoară, fiind luată cu ceva scandal din partea Opoziției, care a adoptat un rol de Gică Contra. Înainte de vot, senatorii PNL și cei ai USR au solicitat dezbaterea la pachet atât a Ordonanței nr. 13, privind modificarea Codurilor Penale, cât și a Ordonanței nr. 14, privind abrogarea documentului menționat. Solicitarea a fost respinsă, după cum era de așteptat, pentru că supunerea la vot a unui act normativ abrogat sfidează orice raționament logic. Totuși, ultimul cuvânt în adoptarea legii privind Ordonanța nr. 14 îl are Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.