Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a susținut, miercuri, un discurs privind ”starea Uniunii Europene”, după modelul rușilor sau al americanilor, grăbindu-se să atragă atenția că ”este nevoie de efort pentru a avea parte de progresele dorite” și că ”multe trebuie corectate, următoarele 12 luni fiind cruciale pentru revigorarea UE”.

Cum era de așteptat, afirmațiile liderului CE au fost atât de generale încât au părut goale de conținut: ”Multe trebuie corectate pentru că, din păcate, există parţial şi o criză existenţială în UE. Numărul domeniilor în care spontan sau mai puţin spontan trebuie să ne unim este foarte mare, prea mare. Uneori trebuie să ne gândim că interesele naţionale nu trebuie să primeze pentru că integrarea europeană nu trebuie, pe de altă parte, să forţeze activitatea pe plan naţional”. Juncker a afirmat că este nevoie de combaterea populismului și că UE nu exercită presiuni în sensul formării unui singur stat unitar. De asemenea, președintele CE a constatat în sfârșit că ”cetăţenii nu mai pot fi prostiţi. Nu suntem Statele Unite ale Europei. Să spui da, clar şi răspicat, la Bruxelles şi să faci apoi ca şi când nu ai fi participat deloc la anumite decizii este un semn de incoerenţă. Cetățenii Europei nu mai pot fi prostiți. Trebuie să-i privim în ochi. Oamenii din Europa nu vor această invidie măruntă între diverse instituții din UE. Oamenii așteaptă de la Europa să vadă rezultate clare, care să fie implementate în timp”, a declarat Juncker. ”Propun o agendă pozitivă pentru acţiuni concrete în UE, în următoarele 12 luni. Următoarele 12 luni vor fi decisive, dacă vrem să reunim UE, să surmontăm clivajul dintre est şi vest care s-a format în ultimele luni. Trebuie să arătăm că putem. Dacă vrem să arătăm lumii că UE este în continuare o forţă capabilă de acţiune fermă”, a spus Juncker. De asemenea, Juncker a afirmat că UE nu este în pericol de dezintegrare din cauza Brexitului. Șeful CE a mai subliniat că rezultatul referendumului din Marea Britanie este un avertisment care arată că UE este angrenată într-o luptă pentru supraviețuire împotriva naționalismului din Europa. Fostul lider al UKIP, Nigel Farage, a identificat prima lună din 2017 drept cea mai plauzibilă ca premierul britanic, Theresa May, să activeze Articolul 50 al tratatului de la Lisabona, care va porni doi ani de negocieri pentru Brexit. Theresa May a spus că nu va iniția discuțiile înainte de 2017, dar a refuzat să ofere mai multe detalii. Farage și alți lideri pro-Brexit au avertizat-o să nu întârzie luarea de măsuri.

CARTIER GENERAL

Ca și cum toate problemele ar fi rezolvate, Juncker a ”decretat” că ”UE are nevoie de un cartier general pentru viitoarea armată europeană şi trebuie depuse eforturi pentru o forţă comună europeană. Lipsa unei structuri militare permanente generează pierderi de ordin financiar pentru misiuni. O forţă militară comună europeană va fi complementară NATO. Suplimentarea apărării în Europa nu înseamnă însă diminuarea solidarităţii transatlantice. Un fond european de apărare va stimula cercetările şi dezvoltarea în domeniul militar”. Oficiali din cadrul CE au explicat ulterior, conform Reuters, că nu este vorba neapărat de crearea unei armate europene în adevăratul sens, ci de înfiinţarea unor structuri de unificare a forţelor armate naţionale.