Ultimul cutremur care a avut loc în zona Mării Negre i-a pus pe gînduri pe specialiştii Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pămîntului (INCDFP). Amintim că, pe 5 august, la ora 10.49, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, al cărui epicentru s-a aflat în Marea Neagră (zona Şabla), la o adîncime de 20 de kilometri. Acesta a fost urmat, la scurt timp, de două replici: una la ora 11.15, cu magnitudinea de 2,1 grade şi una la ora 11.39, cu magnitudinea de 1,3 grade. Puţini constănţeni ştiu că acestea nu au fost singurele replici ale seismului. „Au mai avut loc încă două replici, una la o zi după producerea cutremurului şi una la sfîrşitul săptămînii trecute, aceasta din urmă avînd 2,4 grade pe scara Richter”, a declarat directorul ştiinţific din cadrul INCDFP, Mircea Radulian. În urma producerii unui cutremur mai mare, este eliberată o anumită energie, pe o anumită suprafaţă. Potrivit directorului ştiinţific al INCDFP, în momentul eliberării acesteia, se produc nişte transferuri de energie pe suprafaţa afectată. Pînă la echilibrarea respectivei zone, energia acumulată este eliberată, avînd loc binecunoscutele replici. „După ce are loc un cutremur mai mare, în zona respectivă se înmulţesc seismele. De exemplu, în zona Vrancei, se produc aproximativ 15 cutremure pe lună. După cutremurul din 1990, de aproape 6 grade pe scara Richter, în următoarele două luni nu s-au mai produs doar 30 de cutremure, ci 40. Ne-am fi aşteptat ca şi în acest caz, în zona Mării Negre, să crească numărul seismelor”, a explicat Mircea Radulian.

Faptul că numărul cutremurelor nu s-a înmulţit, îi face pe specialişti să suspecteze faptul că seismul de pe 5 august a fost un preşoc, în viitor urmînd să aibă loc un cutremur mai puternic. Din acest motiv, zona este mai atent monitorizată de specialiştii INCDFP. „Nu ne putem pronunţa cu certitudine cu privire la acest lucru. În zona Mării Negre, presiunea necesară producerii unui cutremur mare se acumulează pe parcursul a cîtorva sute de ani. Nu cred că s-a strîns îndeajuns de multă energie pentru producerea unui seism puternic. În plus, dacă pe 5 august ar fi fost doar un preşoc, şocul ar fi trebuit să survină după cîteva zile, dar au trecut 12 zile şi nu s-a întîmplat nimic. Oricum, noi vom continua monitorizarea zonei”, a precizat directorul ştiinţific al INCDFP. Prin urmare, este posibil ca teoria preşocului să nu fie adevărată. Ultimul cutremur puternic, de peste 7 grade pe scara Richter, a fost înregistrat, în zona Mării Negre, în 1901. În România, în zilele 17 şi 18 august au fost înregistrate opt seisme. Astfel, pe 17 august s-au produs trei cutremure: la ora 11.27 cu magnitudinea de 1,7 grade, la ora 17.39 cu magnitudinea de 3,2 grade şi la ora 20.15, cu magnitudinea de 1,7. Pe 18 august s-au produs cinci cutremure, primul la ora 12.53 (magnitudine de 2,1), al doilea la 13.56 (magnitudine de 1,8), al treilea la ora 14.00 (magnitudine de 2,0), al patrulea la ora 21.45 (magnitudine de 1,4) şi ultimul la ora 23.00 (magnitudine de 2,2).