Preşedintele Bush a sosit luni seară la Tallinn, prima etapă a unui turneu în Europa şi în Orientul Mijlociu, aflat sub semnul presiunii provocate de degradarea situaţiei în Afganistan şi de spectul războiului civil în Irak. În cursul după-amiezii de marţi s-a îndreptat spre Letonia, unde a participat la summit-ul NATO. Riga este primul loc de întîlnire a liderului de la Casa Albă cu aliaţii europeni după alegerile în care republicanii au pierdut controlul Congresului. Europenii care s-au opus războiului se simt răzbunaţi de votul din Statele Unite, însă George W. Bush şi omologii săi au minimalizat aceste tensiuni.

Creşterea numărului de victime şi tensiunile politice din Irak au afectat poziţia preşedintelui american la summit-ul NATO, unde speră să-i convingă pe europeni să se implice mai mult în combaterea violenţei din Afganistan. Revenirea în forţă a miliţiilor Taliban este un subiect-cheie pentru liderii ce s-au întrunit la Riga. Violenţele din Afganistan, unde NATO conduce o forţă specială formată din 32.000 de militari, au ajuns la cel mai ridicat nivel de la înlăturarea de la putere a regimului Taliban, în 2001, de către Statele Unite şi Marea Britanie.

Statele Unite, Marea Britanie şi Canada se plîng că militarii lor intervin cel mai mult în confruntările din sudul violent. Statele Unite au circa 20.000 de militari în Afganistan, inclusiv 12.000 de soldaţi sub comanda NATO şi alţi 8.000 care asigură antrenarea forţelor afgane şi operaţiunile antiteroriste din zona muntoasă de la graniţa cu Pakistanul.

George W. Bush speră că NATO îşi va consolida legăturile cu aliaţii din Asia-Pacific, precum Japonia, Australia şi Coreea de Sud, cît şi cu Finlanda şi Suedia, perspectivă dezaprobată de unii membri NATO.

Cele 26 de state membre NATO desfăşoară cea mai complexă misiune din istoria sa. Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, declara cu puţin timp înaintea summit-ului că nu are oferte concrete privind suplimentarea celor 32.000 de militari NATO din Afganistan, iar anumite state europene sînt în continuare reticente cu privire la implicarea forţelor armate în misiuni internaţionale. Comandantul forţelor NATO din Afganistan a declarat că are nevoie de încă 2.500 de militari, de mai multe elicoptere şi o mai mare flexibilitate în mobilizarea trupelor aliate pe teritoriul afgan. Preşedintele Bush l-a contactat telefonic pe Jacques Chirac înainte de a se deplasa la Riga pentru a se asigura de o poziţie comună în problema misiunii NATO din Afganistan. Franţa a refuzat să permită trupelor de rezervă ale alianţei să fie dislocate în Afganistan sau să îşi transfere efectivele militare în sudul ţării. Preşedintele francez doreşte înfiinţarea unui "Grup de Contact" la nivel diplomatic care să analizeze şi să reorganizeze misiunea alianţei din Afganistan, în timp ce Bush recomandă statelor europene să îşi suplimenteze contingentele militare.

În ciuda divergenţelor cu privire la misiunile din teren ale Alianţei, în cadrul NATO există mult mai multă coeziune cu privire la o nouă extindere. Într-un discurs rostit înainte de începerea summit-ului, preşedintele Bush a asigurat că NATO rămîne deschisă ideii ca Gruzia şi Ucraina să adere. Pe de altă parte, liderul de la Casa Albă a criticat opresiunile din Belarus, care, în opinia sa, reprezintă o ofensă la adresa Europei şi Statelor Unite.

Vize pentru aliaţii est-europeni

Preşedintele american a promis, marţi, că va depune eforturi pentru a facilita regimul de acordare a vizelor pentru cetăţenii din Europa Centrală şi de Est. Opt state foste comuniste, care împreună cu alte două ţări au aderat la Uniunea Europeană în 2004, au exercitat îndelung presiuni asupra Statelor Unite pentru includerea lor în programul de acordarea a vizelor practicat în cazul statelor occidentale. Se vor face eforturi pentru a facilita regimul de acordare a vizelor pentru cetăţenii din Europa Centrală şi de Est, în cadrul unei politici a imigraţiei menite să avantajeze ţările care au oferit ajutor la stabilizarea Irakului. Diplomaţii polonezi cred că este nedrept ca administraţia de la Washington să menţină obligativitatea vizelor după ce omologii de la Varşovia au contribuit cu trupe la operaţiunile din Irak. Şi Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia şi Letonia au trimis trupe în Irak. Statele Unite nu le solicită vize cetăţenilor din cele 15 vechi state membre ale Uniunii, cu excepţia Greciei.

Potrivit legislaţiei actuale, Statele Unite renunţă la obligativitatea vizelor în momentul în care un anumit stat îndeplineşte condiţii stricte, între care numărul mic al persoanelor care depăşesc termenul de şedere pe teritoriul american şi o proporţie sub 3 % a cererilor de viză respinse.

Preşedintele american a precizat că procesul de flexibilizare a regimului acordării vizelor va începe în curînd, urmînd să implice posibila modificare a acestui prag. Comisia Europeană a cerut în octombrie statelor membre să le solicite vize diplomaţilor americani ca reacţie la refuzul american de flexibilizare a regimului vizelor.

Diplomaţie cu mănuşi

Invitaţii la summit-ul NATO de la Riga au primit 4.500 de perechi de mănuşi tricotate special pentru această ocazie, într-o încercare a se promova un punct forte al tradiţiei artizanale a acestui stat baltic. La Riga, unde vremea este neobişnuit de caldă pentru această perioadă, înregistrîndu-se marţi circa 6 grade Celsius, membrii delegaţiilor şi jurnaliştii au primit cîte o pereche de mănuşi din lînă prezentate de organizatori ca un simbol al Letoniei. Cele mai vechi mănuşi din lume, care ar avea o mie de ani, au fost descoperite în această ţară. Circa 400 de kilograme de lînă au fost necesare.

Organizatorii au fost atenţi la toate detaliile. Mănuşile pentru bărbaţi sînt mai mari şi în culori închise, iar cele pentru femei sînt în culori mai vii. Fiecare model este unic şi reuneşte motivele specifice celor patru regiuni letone: Latgale, Kurzeme, Zemgale şi Vidzeme.