Un nou poiect de lege adoptat deja tacit de Senat și susținut de Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România, inclusiv de Uniunea Scriitorilor din România (USR), le dă fiori editorilor români, cât și publicului consumator de cultură în toate formele ei, literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment. Potrivit acestei propunerei legislative, spun editorii români, cărţile şi biletele la concerte s-ar putea scumpi, în medie cu 5%. Asta după ce mai mulți parlamentari vor să înlocuiască actualul timbru literar cu unul cultural. Proiectul de lege a fost deja adoptat tacit de Senat, aşa că o taxă între 0,5 şi 5% va fi aplicată preţului fiecărui produs cultural vândut.

            EDITORII RECLAMĂ SCUMPIREA PRODUSELOR CULTURALE Prin această reglementare, cărţile, biletele la teatru şi la concerte ar urma să fie tratate precum ţigările şi băuturile alcoolice. Proiectul trebuie să treacă însă şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

            Editurile şi producătorii de spectacole se plâng deja că dacă legea se aplică în această formă, vor avea mult de suferit, pentru că timbrele culturale trebuie plătite în avans, în condiţiile în care nu au nicio garanţie că-şi vor recupera vreodată banii investiţi. Editorii spun că şi aşa piaţa de carte din România este în declin, iar o astfel de măsură ar reduce şi mai mult vânzările.

            ARGUMENTUL UNIUNII SCRIITORILOR Pe de altă parte, USR a oferit câteva precizări în legătură cu noul proiect de lege a timbrului cultural, contestată de editorii români, afirmând că prin modificările acestui act normativ „se înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală".      „În spaţiul public au apărut reacţii vehemente împotriva noii legi a timbrului cultural, mai ales din partea editorilor. A fost lansată o serie de afirmaţii incorecte. Pentru a aşeza lucrurile în adevărul lor, facem următoarele precizări: Legea timbrului cultural este în vigoare încă din anul 1994 (ca legea nr. 35 din 6.06.1994). Argumentul editorilor, că prin noua lege are loc o scumpire a produsului cultural, este fals. Scumpirea despre care se face incorect vorbire, dacă a avut loc, a avut loc în anul 1994, odată cu apariţia Legii nr. 35. Taxa de timbru cultural sub formă de timbru literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, a fost aplicată în toată această perioadă", se arată pe site-ul USR.

            Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte timbrul literar, „editorii au încasat taxa de timbru, o taxă plătită de cumpărătorii de carte şi inclusă în preţul de vânzare al cărţii, dar, cu unele excepţii, cum ar fi editura Humanitas, n-au virat sumele cuvenite beneficiarilor, adică n-au respectat legea aflată în vigoare. Dacă toţi editorii ar fi respectat legea timbrului cultural din 1994, nu ar mai fi fost nevoie de o nouă lege", mai precizează USR.

            De asemenea, USR spune că modificarea actuală a Legii timbrului cultural prevede, în special, introducerea unui timbru literar fizic, care să fie aplicat efectiv pe cartea introdusă în circuitul comercial. „Această prevedere a legii înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală şi aduce limpezirea situaţiei în privinţa tirajelor reale ale cărţilor editate", se mai menţionează pe site-ul USR.