Economia va parcurge o perioadă de \"mari reaşezări\", iar băncile şi întreprinzătorii privaţi ar trebui să se obişnuiască cu profituri mai mici, mai rezonabile, să promoveze munca şi productivitatea, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. \" Şi pentru bancheri, şi pentru întreprinzătorii privaţi, ce va urma nu va semăna cu ce a fost înainte. Cred că dînşii trebuie să se îndrepte către valori autentice - muncă, productivitate, şi mai puţin spre cele speculative (...) Să se obişnuiască cu cîştiguri mai mici, rezonabile, va fi o perioadă de mari reaşezări\", a spus Isărescu. El s-a arătat optimist în ceea ce priveşte reluarea creditării, dar susţine că băncile trebuie să reducă semnificativ dobînzile începînd cu cele la depozite şi continuînd cu cele la credite. \"La dobînzile la care cred dînşii că pot să reia creditarea, chiar nu poţi să creditezi. Dacă aş avea un client gata să se crediteze la o dobîndă de 25% pe an, aş ciuli tare urechile, eu ca bancher m-aş întreba ce are în spate\", a adăugat Isărescu. Guvernatorul BNR a conchis că mediul de afaceri trebuie să urmeze dictonul latin \"festina lente (grăbeşte-te încet - n.r.), adică să mergem încet, dar destul de repede\".

Economia face surprize

Economia a răspuns \"foarte bine\" la criza financiară în primele trei luni ale anului, rezultatele fiind cu mult peste aşteptări, este de părere Isărescu. \"Ce s-a întîmplat în primele trei luni din acest an este cu mult mai mult decît mă aşteptam. Deci economia a răspuns foarte bine\", a afirmat guvernatorul BNR. În ceea ce priveşte rata inflaţiei, oficialul crede că vîrful a fost atins în primul trimestru, dar a fost depăşit. Inflaţia lunară s-a redus în aprilie la 0,27%, aproape la jumătate faţă de nivelul de 0,5% consemnat în martie, iar rata anuală a coborît de la 6,71%, la 6,45%, în contextul ieftinirii preţurilor serviciilor. Isărescu a mai spus, referitor la deficitul bugetar şi de cont curent, că ajustarea acestora nu este un \"lucru plăcut\", fiind foarte greu să faci o ajustare şi, în acelaşi timp, să ai şi creştere economică. Surse guvernamentale au declarat, la începutul lunii mai, că deficitul bugetului general consolidat a urcat, după primele patru luni, la 9,4 miliarde lei, respectiv 1,78% din PIB, de la 1,5% din PIB la finele lunii martie, în condiţiile în care în luna aprilie veniturile programate au fost realizate integral.

Cursul de 5 lei/euro, o fantasmă

Moneda naţională ar fi putut urca la peste 5 lei/euro dacă golul de finanţare al României nu era acoperit, însă după semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), o astfel de variantă nu mai poate fi luată în calcul \"în mod serios\", a declarat Mugur Isărescu. El a mai afirmat că nu consideră că cineva \"mai crede în mod serios\" că nivelul cursului va ajunge la 5 lei/euro. Guvernatorul a arătat că BNR nu a lăsat cursul de schimb să fie dictat de piaţă deoarece rolul instituţiei este de a apăra leul. \"Datoria noastră este să apărăm leul. Cum să ducă piaţa cursul cînd ai un gol de finanţare? În momentul în care începe degringolada, şi un curs de 4,7 lei/euro e optimist\", a arătat Isărescu. Guvernatorul a atras atenţia că piaţa miza pe deprecierea cursului de schimb, iar în multe dintre rapoartele băncilor, nivelurile golului de finanţare erau mai mari decît rezerva BNR. \"Nu vi se pare neîntîmplător că multe rapoarte au arătat că golul de finanţare e de 30-40 de miliarde de euro? Toate golurile erau mai mari decît rezerva BNR. Observaţi cît de mult s-au schimbat (datele incluse în rapoartele analiştilor - n.r.) după ce s-a încheiat acordul. Cu alte cuvinte, ban la ban trage\", a mai spus Isărescu.

Scopul BNR: asigurarea lichidităţii pe piaţa monetară

BNR nu a urmărit direct sau indirect finanţarea deficitului bugetar, ci asigurarea lichidităţii pe piaţa monetară, iar în urma unui \"moment greu\" s-a creat o piaţă a titlurilor de stat \"suficient de adîncă\", a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. El a explicat că BNR nu poate să finanţeze direct \"nici cu un cent\" deficitul bugetar. Asigurarea lichidităţii pe piaţa monetară este un obiectiv al băncii centrale, iar faptul că dobînzile s-au redus spre rata de politică monetară înseamnă că banca centrală şi-a îndeplinit acest scop. Isărescu a mai precizat că dobînzile de pe piaţă au crescut la un nivel ridicat, cu precădere din cauza atacurilor speculative sau nespeculative, şi \"cu mult înainte\" ca Ministerul Finanţelor să apară pe piaţa monetară cu titlurile de stat. Deficitul bugetar se finanţa înainte în principal din resurse externe, iar piaţa titlurilor de stat era de dimensiuni mici. \"Am reuşit să transformăm un moment greu într-o oportunitate şi să construim acest instrument al titlurilor de stat\", consideră guvernatorul BNR. Deficitul bugetar al României şi-a dublat ponderea în PIB, de la 2,4% în 2007, la 4,8% în 2008

\"Vom fi generoşi şi cu reducerea RMO\"

Banca Naţională a României va fi \"generoasă\" cu reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută constituite de băncile comerciale, în funcţie de nevoile de creditare şi termenii acordurilor cu FMI, UE şi cel semnat cu băncile la Viena, a declarat Mugur Isărescu. \"Sîntem generoşi cu dobînzile acordate la rezervele în valută, care sînt aproape de 3%. S-au răzgîndit bancherii să mai ceară reducerea rezervelor, pentru că dacă s-ar duce cu dobînzile pe piaţa monetară nu ar lua aceaşi dobîndă (...) De aceea vom fi generoşi şi cu reducerea RMO la valută\", a spus guvernatorul BNR. El a arătat că nu există o traiectorie clar definită în ceea ce priveşte reducerea RMO în valută, dar că la oriziontul anului 2012, cînd va începe procesul de aderare la zona euro, acestea trebuie să se situeze între 2-5% din pasivele băncilor. \"Nu există rezerve de 40% în zona euro\", a explicat Isărescu. Potrivit guvernatorului BNR, reducerea rezervelor va fi legată de modul în care băncile reiau creditarea \"sănătoasă\" în valută, adică a împrumuturilor pe termen lung pentru firmele care exportă sau importă şi a creditelor ipotecare pe termen lung. Isărescu a explicat că RMO-urile în valută vor fi înlocuite temporar în rezerva valutară a BNR de banii proveniţi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), care vor fi rambursaţi pe măsură ce vor intra alte resurse în valută, cum ar fi fondurile europene şi investiţiile străine.