Cu toate că celebra Ordonanță nr. 13 privind modificarea Codurilor Penale, care a creat atâta animozitate în România, a fost abrogată, președintele Klaus Iohannis nu renunță la ideea de a organiza un referendum pe tema luptei împotriva corupției. „Dacă PSD nu rezolvă această criză rapid, voi convoca consultări la Palatul Cotroceni. Ce fel de națiune vrem să fim? Vrem să fim o națiune puternică, prosperă? O națiune care se poate mândri cu o Justiție independentă? O națiune în care autoritățile colaborează loial? O națiune cu un Parlament puternic, cu un Guvern performant? Sau vrem să fie o națiune slabă, disprețuită, care pune totul în joc? Merită România acest sacrificiu pentru câțiva politicieni? Aceasta e întrebarea, acesta este scopul referendumului“, a spus șeful statului în plenul Parlamentului. Deși nici până acum Iohannis nu a spus concret care va fi întrebarea la care va trebui ca românii să răspundă la referendum, este posibil ca șeful statului să-și mențină intenția de a formula o întrebare care să conțină un adevăr universal, cum ar fi: „Vreți să se continue lupta împotriva corupției?“. În cazul în care Iohannis s-ar gândi la o astfel de întrebare, nu se înțelege de ce se mai face o consultare populară. Ar putea cineva să spună că nu? Pe de altă parte, oare cum ar putea fi pus în aplicare, din punct de vedere juridic, rezultatul referendumului? La fel de bine poate Iohannis să întrebe populația la referendum dacă vrea ca în România să se construiască autostrăzi sau dacă vrea salarii mai mari, ori dacă este de acord cu teorema lui Pitagora. Sigur, poate se vor găsi și câțiva să voteze „împotrivă“, să dea impresia că este democrație.