Cotidianul rus “Izvestia” susţine că, în cazul victoriei comuniştilor, opoziţia pro-română va iniţia mişcări de stradă, cu vărsare de sânge, declanşând represalii împotriva comuniştilor şi adepţilor lor din rândul populaţiei rusofone. În condiţiile unui asemenea scenariu, puterea liberal-democrată ar putea proclama starea excepţională în republică şi ar cere ajutor ţărilor vecine, în vederea restabilirii ordinii constituţionale. Baza juridică pentru aceasta a fost deja creată, sublinia “Izvestia”, menţionând un acord semnat cu Jandarmeria română.

Campania electorală pentru alegerile legislative anticipate din R. Moldova a ajuns, vineri, la ultima zi, iar actorii politici s-au străduit să-şi lanseze mesajele cât mai convingător cu putinţă, pentru că există un număr foarte mare de indecişi, iar participarea la vot riscă să fie foarte mică. Sâmbătă este interzisă propaganda electorală, iar duminică, alegătorii sunt aşteptaţi la urne. Timp de 60 de zile, partidele şi candidaţii independenţi au încercat să convingă alegătorii că sunt cei mai buni. Analistul politic Bogdan Tardea este de părere că actuala campanie electorală a fost una dintre cele mai murdare. Au fost bătuţi candidaţi, au fost difuzate multe materiale compromiţătoare, Alianţa de la guvernare a făcut abuz de resursele administrative. Tardea a vorbit şi despre implicarea factorului extern. Mai exact, s-a referit la România şi la declaraţiile şefului statului român, de susţinere deschisă a Alianţei pentru Integrare Europeană. ”Ştirea Zilei” menţionează, în contrapondere, drapelul Rusiei care se vede, pe panouri, în spatele fostului comunist Vladimir Ţurcan sau Kremlinul din spatele fostului şef al serviciilor de informaţii, Valeriu Pasat. La fel, scrie “Ştirea Zilei”, “reportajele tendenţioase difuzate de presa rusă în ultima săptămână tot sperie moldovenii cu românismul şi favorizează comuniştii”. Astfel, cotidianul “Izvestia” scria joi că “Bucureştiul se amestecă fără niciun fel de scrupule în procesul electoral din R. Moldova, fiindu-i teamă de înfrângerea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) şi de revenirea comuniştilor la putere”.

Pe de altă parte, mai mulţi oficiali europeni au venit la Chişinău, în campania electorală, indicând uneori, fără echivoc, sprijinul pentru partidele aflate la guvernare. Observatorii OSCE au fost, în general, mulţumiţi de desfăşurarea campaniei electorale. Conform celui mai recent raport, campania s-a desfăşurat liniştit, nu au fost înregistrate proteste din partea alegătorilor şi a candidaţilor politici. Au fost remarcate şi cazuri dure de propagandă electorală. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a numit actuala campanie drept cea mai paşnică din ultimii zece ani. CEC a încheiat tipărirea buletinelor de vot, acestea fiind expediate consiliilor electorale de circumscripţie. Este vorba de circa trei milioane de buletine de vot, cu aproape 155.000 mai multe decât numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. În limba rusă vor fi multiplicate aproape 700.000 de buletine. Lungimea unui buletin, pe care a fost nevoie să fie înscrişi cei 40 de concurenţi electorali, este de aproape un metru.

Dincolo de lupta electorală dintre concurenţi, cel mai mare pericol pentru politicienii de la Chişinău l-ar reprezenta un eventual dezinteres al electoratului pentru scrutinul de duminică, de la care se aşteaptă soluţia salvatoare pentru scoaterea ţării dintr-un impas politic şi instituţional ce durează de peste un an şi jumătate. Un semnal de alarmă l-a constituit referendumul constituţional din 5 septembrie, care ar fi urmat să consfinţească alegerea directă a preşedintelui, dar care, spre surpriza tuturor, a fost invalidat, din cauza ratei mici de participare la vot, sub 30%. În plus, sondajele au arătat că există un număr semnificativ de persoane care încă nu s-au decis cu cine votează, valorile proporţiei indecişilor variind chiar până la 25%.