Institutul de Medicină din SUA susţine fără nicio urmă de tăgadă că vaccinurile administrate în mod curent copiilor, pentru prevenirea unor boli diverse, sunt sigure, nu sunt asociate cu dezvoltarea unor maladii grave, precum autismul şi leucemia, şi provoacă foarte rar reacţii grave ale organismului. În 2011, Institutul de Medicină din SUA a publicat un raport ce arăta că medicii erau în unanimitate de acord că vaccinarea este o procedură medicală sigură. “Există dovezi foarte sigure că vaccinul triplu ROR (împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei) nu este asociat cu autismul la copii, o concluzie care confirmă precedentele studii pe acest subiect”, subliniază autorii. “Există, de asemenea, dovezi solide că vaccinurile triple cum sunt DTP (împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive), cel al gripei hemofile şi hepatitei B nu au legătură cu leucemia infantilă”, mai susţin autorii studiului.

Specialiştii adaugă că au descoperit că anumite vaccinuri orale, precum Rotarix şi Rotateq, utilizate în cazul bebeluşilor, începând cu vârsta de şase săptămâni, pentru a-i proteja contra gastroenteritelor provocate de rotavirus, ar putea declanşa reacţii grave. Însă aceste reacţii sunt extrem de rare şi trebuie evaluate în raport cu efectele protective pe care le furnizează aceste vaccinuri, spun specialiştii, explicând că riscul este foarte mic, cu 1,1 cazuri la 100.000 de doze de Rotarix şi 5,1 cazuri la 100.000 de doze de Rotateq. Vaccinurile contra rotavirusului pot, în rare cazuri, să provoace invaginaţie intestinală, prin care o porţiune a intestinului subţire este blocată sau răsucită, simptomele putând include dureri severe de stomac, vărsături persistente, sânge în scaun, abdomen umflat şi/sau febră mare, care necesită intervenţie medicală de urgenţă.

Când vine vorba despre vaccinul împotriva gripei, în cazul copiilor cu vârste între doi şi opt ani, spray-ul nazal este mult mai eficient decât o înţepătură în braţ, susţin cercetătorii Universităţii de Stat Ohio din SUA. Unele studii au descoperit că, la o parte dintre copiii din cadrul acestui grup de vârstă, şansele de a face gripă, deşi au fost imunizaţi, rămân la fel de mari dacă vaccinul a fost sub forma unei injecţii. Autorităţile sanitare din SUA recomandă vaccinarea antigripală a întregii populaţii mai mari de şase luni. Pe piaţa din SUA există, însă, un singur spray nazal antigripal, FluMist, aparţinând companiei AstraZeneca, care a primit aprobarea Agenţiei americane de Reglementare a Medicamentelor din 2003. Este recomandat persoanelor cu vârste între doi şi 49 ani. Spre deosebire de vaccinurile care se administrează sub formă de injecţie, realizate dintr-un virus ucis, serul pulverizat cu ajutorul spray-ului nazal a fost obţinut dintr-un virus gripal viu, dar slăbit. Experţii americani au descoperit că micuţii care au mai suferit de gripă în trecut, imunizaţi cu spray-ul nazal, au avut un răspuns imunitar mai bun. Cercetarea efectuată pe adulţi nu a oferit însă o diferenţiere clară între varianta injectabilă şi cea care se pulverizează.

Rezultatele studiului efectuat de Universitatea de Stat Ohio nu au convins însă Asociaţia Naţională a Medicilor Pediatri din SUA, care a argumentat că spray-ul nazal antigripal este mai scump şi că s-au făcut deja comenzile pentru imunizarea din toamna lui 2014. Cum părinţii nu sunt dispuşi să se joace cu sănătatea copiilor lor, compania AstraZeneca a sesizat imediat oportunitatea şi pentru această toamnă a decis suplimentarea dozelor de vaccin antigripal de la 13 milioane la 18 milioane. Statisticile americane arată că 44% dintre copii cu vârste între doi şi 17 ani sunt imunizaţi împotriva gripei cu FluMist. Până acum, principalul motiv este frica de ace a copiilor, dar acum că s-a confirmat o mai bună reacţie imunitară la vaccinul nazal la copii, vânzările vor creşte... Preţul unui vaccin injectabil împotriva gripei variază în SUA de la opt la 22 de dolari, în timp ce spray-ul nazal costă 23 de dolari.

Raportul medicilor americani mai arată că vaccinurile constituie unul dintre marile succese ale politicilor de sănătate publică implementate în secolul al XX-lea pentru a eradica maladii ca variola şi pentru controlarea poliomielitei şi a altor boli infecţioase. Specialiştii deplâng, de asemenea, refuzul constant al unor părinţi de a-şi vaccina copiii, fapt care a contribuit la instalarea unor epidemii evitabile, precum cea de rujeolă. Potrivit unor estimări privind impactul vaccinării în rândul copiilor născuţi în 2009, în SUA, aceste medicamente ar fi contribuit la evitarea a 42.000 de decese şi a 20 de milioane de cazuri de boli infecţioase.